Una dintre modificarile aduse de noul Cod Penal se refera la faptul ca, daca o persoana este gasita vinovata, judecatorul are posibilitatea sa dispuna condamnarea acesteia la pedeapsa inchisorii cu executare in penitenciar, cu suspendare sub supraveghere, daca pedeapsa aplicata este de cel mult trei ani, sa renunte la aplicarea pedepsei pentru infractiunile sanctionate de lege cu inchisoarea de maxim 5 ani de inchisoare (judecatorul aplica un avertisment) sau sa amane aplicarea pedepsei daca a stabilit o pedeapsa de maxim doi ani de inchisoare pentru o infractiune sanctionata de lege cu inchisoarea de maxim 7 ani (se acorda un termen de supraveghere de doi ani in care condamnatul trebuie sa indeplineasca anumite obligatii).
Retinerea circumstantelor atenuante duce la reducerea limitelor de pedeapsa cu o treime, iar in cazul celor agravante se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, cu posibilitatea unui spor de 2 ani peste acest maxim. Cel care repara integral prejudiciul cauzat pana la primul termen de judecata beneficiaza obligatoriu de reducerea limitelor de pedeapsa cu o treime.
Pluritatea de infractiuni se sanctioneaza mai aspru. Daca se comit mai multe infractiuni in concurs, pedeapsa rezultanta e stabilita potrivit sistemului de cumul juridic, dar cu un spor obligatoriu si fix. De exemplu, pentru pedepse cu inchisoarea, judecatorul va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite, iar pentru o pedeapsa cu inchisoarea si una cu amenda, se aplica amandoua. Pentru recidivisti (primul termen al recidivei urca de la 6 luni la 1 an de inchisoare) daca noua infractiune este comisa postcondamnatoriu, la noua pedeapsa se aplica restul neexecutat din pedeapsa anterioara, iar daca noua infractiune este comisa postexecutoriu, limitele pedepsei pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.
Liberarea conditionata
O alta modificarea a Codului Penal este liberarea conditionata. Condamnatul aflat in executarea pedepsei in penitenciar poate fi liberat inainte de executarea in intregime a pedepsei, dar numai daca si-a indeplinit in totalitate obligatiile civile si a executat o durata minima de 20 ani pentru condamnarea la detentie pe viata, 3/4 pentru inchisoarea mai mare de 10 ani. Daca perioada ramasa de executat este de minim doi ani, cel liberat are de executat anumite masuri de supraveghere si obligatii.
Minorii nu mai pot fi sanctionati cu inchisoarea, ci li se aplica, daca au peste 16 ani, iar cei intre 14-16 ani doar daca au discernamant, numai masuri educative – unele sunt neprivative de libertate, stagiul de formare civica maxim 4 luni, supraveghere 2-6 luni, consemnarea la sfarsit de saptamana 4-12 saptamani, asistarea zilnica 3-6 luni; altele privative de libertate, pentru minorii sactionati in trecut si daca pedeapsa legala este mai mare de 7 ani: internarea intr-un centru educativ 1-3 ani ani, internarea intr-un centru de detentie 2-5 ani sau 5-15 ani.
Modificare pedepse
Fata de Codul Penal 1969 sunt modificari in ceea ce priveste cuantumul pedepsei, care in general scade. Apar noi infractiuni, altele sunt abrogate, iar pentru altele se modifica continutul constitutiv.
Pentru unele infractiuni limita superioara a pedepselor este mai mica decat in vechiul cod. Astfel, pentru rele tratamente aplicate minorului scade maximul de la 15 la 7 ani, pentru furtul calificat scade de la 15 la 10 ani, pentru marturie mincinoasa de la 5 la 3 ani, pentru hartuire sexuala de la 2 la un an, pentru inselaciune de la 15 la 3 ani. Pentru alte infractiuni scade atat minimul cat si maximul legal. Pentru lipsire de libertate in mod ilegal pedepsele erau de 3-10 ani, acum vor fi de 1-7 ani; pentru trafic de minori de la 5 la 15 ani scad la 3-10 ani de inchisoare; pentru violare de domiciliu de la 6 luni la 4 ani la 3 luni – 2 ani; delapidarea era sanctionata cu 1-15 ani, pe noul cod va fi de 6 luni – 7 ani.
Pentru un numar mai mic de infractiuni creste minimul pedepsei: la determinarea sau inlesnirea sinuciderii creste de la 2 la 3 ani , pentru santaj de la 6 luni la un an. Pentru altele creste doar maximul legal. Astfel, la divulgarea secretului profesional si la evadare creste de la 2 la 3 ani. Pentru altele cresc ambele limite. De exemplu: la incaierare pedeapsa era 1 – 6 luni, de acum va fi 3 luni – 1 an; cercetarea abuziva era sanctionata cu 1-5 ani de inchisoare, noua pedeapsa va fi 2-7 ani.
Pentru un alt set de infractiuni creste minimul si scade maximul: infractiunea de distrugere era sanctionata cu o luna-3 ani, de acum va fi de 6 luni-2 ani; favorizarea infractorului si tainuirea erau sanctionate 3 luni-7 ani, acum vor fi 1-5 ani.
Potrivit noului Cod Penal, minorul este ocrotit in mod special. Acesta nu poate fi folosit in scop de cersetorie, nu poate fi exploatat sexual, nu poate sa isi dea un acord valabil pentru acte sexuale daca are sub 13 ani, nici macar nu poate fi racolat pentru astfel de intalniri convocate prin internet sau telefon. Comite infractiunea de abandon de familie cel care nu plateste pensia de intretinere timp de trei luni, nu doua ca pana acum.
Noul Cod de Procedura Penala
Procesul penal va avea patru faze: urmarirea penala (care se desfasoara cu privire la fapta imediat dupa sesizare, si apoi cu privire la persoana), camera preliminara, judecata (in prima instanta si, eventual, in calea de atac a apelului) si executarea hotararii judecatoresti definitive.
Organele de urmarire penala sunt procurorul si organele de cercetare penala (cele ale politiei judiciare si cele speciale). in cursul urmaririi penale, drepturile omului sunt ocrotite in mod special: masurile preventive, masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter provizoriu, perchezitia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecatorul de drepturi si libertati, care apoi devine incompatibil sa solutioneze cauza pe fond. Acest judecator, la cererea procurorului, procedeaza si la audierea anticipata a martorului daca exista riscul sa nu mai poata fi audiat ulterior in faza de judecata.
Legalitatea probelor administrate si a trimiterii in judecata sunt verificate in termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instantei de catre un judecator in cadrul activitatii de camera preliminara, eliminandu-se astfel posibilitatea ca mai tarziu dosarul sa fie returnat de instanta de judecata la procuror.
Judecata revine completului de judecata alcatuit dintr-un judecator in prima instanta (3 la ICCJ) si doi judecatori in apel (5 la ICCJ).
Masuri preventive
Retinerea poate fi dispusa de politist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.
Controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune nu mai sunt acum masuri subsecvente arestarii preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun in fiecare faza procesuala de cel care exercita functia respectiva; cautiunea este de minim 1.000 lei.
Apare o noua masura preventiva: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecator pe 30 zile in cursul urmaririi penale, respectiv pe durata nedeterminata in cursul judecatii.
Arestarea se poate dispune numai in patru situatii (fuga, influentare martori, presiuni victima, alta infractiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publica o persoana poate fi arestata numai in cazul suspectarii de comitere a unor infractiuni foarte grave enumerate expres de lege. Masura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi 180 zile in cursul urmaririi penale, respectiv jumatatea maximului special (dar fara a depasi 5 ani) in faza de prima instanta.
Cu exceptia retinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care sa fundamenteze o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte masuri sunt necesare neaparat probe. Doar impotriva retinerii se poate face plangere la procuror, iar impotriva celorlalte masuri, numai contestatie la judecator.
Cai de atac
Dispare calea de atac a recursului, astfel ca sentintele pronuntate in prima instanta vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv in intregime. Hotararea astfel pronuntata este definitiva si se pune in executare. Numai pentru 5 motive care vizeaza doar legalitatea poate fi exercitata calea extraordinara de atac numita recurs in casatie, care se solutioneaza de ICCJ. Mai sunt cai extraordinare contestatia in anulare (pentru vicii de procedura, nelegala constituire sau compunere a completului, lipsa asistentei juridice) si revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronuntarii hotararii definitive, inclusiv declararea ca neconstitutionala a textului de lege pe care s-a intemeiat hotararea definitiva sau statul roman a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanta. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnate in lipsa, daca nu a stiut de proces.
