Problema nu este de actualitate, spun reprezentantii persoanelor varstnice din judet, si se intalneste in toate localitatile oltene. Sunt multi batrani care, din cauza varstei, nu mai pot munci pamantul si aleg solutia cea mai la indemana, aceea de a-l da in arenda. Aici intervin si problemele; oamenii simpli de la tara nu stiu sa negocieze, semneaza contractul, necunoscandu-i in totalitate sau aproape deloc clauzele prevazute, iar consecintele ii afecteaza in mod direct. Arendasul ia si bani de la Guvern si Uniunea Europeana pentru munca pamantului, ia si produse, iar proprietarul primeste o mica parte din bani sau din cereale.
Cine verifica modul in care societatile comercial-agricole platesc batranului care are terenul dat in arenda?, se intreaba Florea Mitroi, presedintele Consiliului Persoanelor Varstnice din Olt.
Raspunsul la aceasta intrebare este simplu – nimeni. Nicio autoritate publica, de stat, nu poate interveni in verificarea unui contract semnat intre doua parti, afirma specialistii Directiei Agricole Olt.
Legea arendei este distincta de activitatea noastra, nu avem niciun fel de cheie de control asupra platii arendei si asupra modului de respectare a contractului de arenda, ce este unul civil, incheiat intre doua parti, care implica negociere, raspundere contractuala, si singura viza care se ia este acea inregistrare la primarie, fata de care primaria da doar o dare de date certe, adica confirma ca exista acel contract. Nici primariile nu se pot implica in respectarea acestor contracte. Arendatorii trebuie sa fie foarte atenti la negociere. Eu primesc foarte multe petitii cu privire la aceste contracte, si nu avem posibilitatea sa ajutam oamenii cu niciun fel de verificare. Le raspund ca atare, iar eu ii indrum catre organele competente. Orice nerespectare a unui contract implica un litigiu civil, fara nicio implicare a institutiilor statului. Terenul e proprietate privata, cu care omul poate sa faca ce doreste si sa negocieze cum doreste, dar multi nu sunt atenti la ce negociaza si pe urma vin si spun pai arendasul a incasat o gramada de bani, iar noua nu ne plateste impozitele. La o situatie de genul acesta, eu exact asa le raspund: Codul civil spune ca plata impozitelor e prerogativa proprietarului; ca tu, ca proprietar, vrei sa negociezi si sa treci in contractul de arenda, e altceva, a explicat consilierul juridic din cadrul DAJ.
Chiar si asa, presedintele CJPV vrea sa gaseasca o solutie la aceasta chestiune, de pe urma careia au de suferit foarte multi oameni.
Haideti cu totii sa gasim o solutie, sa ne intalnim la dumneavoastra in cabinet cu DAJ, APIA, sa facem ceva pentru a-i ajuta pe acesti oameni. Legea se face in Romania. Daca asta e proasta, mergem cu ea asa la infinit, pana o muri toata generatia asta? Vine alta din urma. Oamenii de la tara, chiar daca sunt mai destepti acum, tot de la tara se numesc. Nu e posibil ca un arendas sa primeasca de la UE 139 de euro pentru fiecare hectar, si de la Guvernul Romaniei alti 21, aproximativ 800 de lei. ii dau si pamantul meu, il munceste si mie imi da intre 300 si 700 de kg de grau la hectar. DAJ are niste oameni de specialitate, cred ca ar fi normal sa formeze un corp de control care sa ii sprijine pe acesti oameni, care sunt batrani. Nu e posibil sa-i dai 300 de kg, din care ii mai opreste arendasul si impozitul pe profit de 16%. si atunci din 300 de kg ii mai opreste 200 de kg si el mai ramane cu o traista de grau. Cred ca ar trebui sa gasim o solutie, facem o propunere legislativa, cerem Ministerului Agriculturii sa faca o modificare a legii, sa nu mai fie harababura in aceasta agricultura, pentru ca in arenda au dat pamantul oamenii care nu pot munci. E momentul sa facem ceva pe aceasta tema, a replicat Florea Mitroi.
Modificarea Legii 17, posibila solutie
Cu o solutie la problema dezbatuta a venit Nora Popescu, directorul Directiei de Protectie si Asistenta Sociala Slatina. in opinia acesteia, ar putea fi posibila o modificare la Legea 17, prin care batranii sa fie asistati si consiliati la incheierea unui astfel de contract de un specialist din primarii sau din cadrul Directiei Agricole.
in sprijinul a ce spuneati dumneavoastra, legat de consiliere, s-ar putea aduce o modificare la legea 17, legea care protejeaza persoanele varstnice, prin similitudine. Acolo exista contracte de instrainare a locuintelor, care prevad ca ei sunt asistati la notariat de catre un reprezentant al autoritatii tutelare, in cadrul primariilor. Se poate modifica sau extinde putin si legea, si la actele incheiate privind arenda, oamenii sa fie asistati de un specialist, nu neaparat din primarie, ci din cadrul Directiei Agricole. Sa asiste la incheierea contractului, si apoi, cand omul se plange, poate sa-l ajute sa-si caute drepturile, a spus Nora Popescu, directorul DPAS Slatina.
Potrivit reprezentantilor DAJ, petitiile primite la sediul directiei anul trecut au fost in jur de 15, si s-au reclamat probleme legate de faptul ca arendasul nu plateste impozitul, sau ca nu li se plateste arenda la timp.
