Proiectul a avut ca obiective generale sprijinirea dezvoltarii resurselor umane din cadrul Primariei Slatina si a serviciilor aflate in subordine, si cresterea capacitatii organizationale in vederea atingerii obiectivelor unei administratii mai eficiente si profesioniste. Scopul proiectului a fost reprezentat de contributia la dezvoltarea competentelor si abilitatilor personalului si a serviciilor aflate in subordinea Consiliului Local, printr-un program de formare adaptat nevoilor specifice identificate.
Probabil cea mai importanta activitate din cadrul proiectului a fost vizita de studiu efectuata in doua tari europene: Franta si Austria, unde participantii au putut sa observe metodele aplicate de administratiile din orasele Reims si Linz.
Au fost instruite 200 de persoane din cadrul Primariei Slatina. Vizitele de studiu s-au derulat in Franta, la Reims, si in Austria, la Linz. Noi am luat contact cu mai multe primarii, acestea doua ne-au raspuns si au fost binevoitoare, ne-au pus la dispozitie informatii legate de institutiile lor, despre modul de organizare. Scopul nostru a fost de a gasi practici care sunt in derulare la dumnealor si pe care am putea sa le aplicam in Slatina, adaptate la legislatia romana, la realitatea locala, la nevoile cetatenilor. Am mers la fiecare, am stat de vorba cu viceprimari, cu sefi de departamente; pentru noi a fost foarte important sa discutam pe probleme legate de impozite si taxe locale, urbanism si achizitii, pentru ca am considerat ca sunt cumva domeniile in care noi mai avem de invatat, si in care nu ne-ar strica sa avem cate ceva din experienta celor din afara, altor state membre, a explicat Cristiana serban, manager public in cadrul Directiei Tehnice a Primariei Slatina.
Ghid de bune practici pentru administratia slatineana
Vizitele de studiu efectuate in cele doua tari din Europa s-au concretizat intr-un Ghid de bune practici, un document deosebit de util pentru angajatii institutiei slatinene.
in ghidul de bune practici avem cateva concluzii pe care noi le-am tras ca urmare a vizitelor. in primul rand, pe partea de urbanism am considerat ca e foarte utila practica dumnealor ca noi, ca administratie, sa incurajam cetatenii sa ne aduca la cunostinta anumite aspecte. stiti ca administratia publica e subdimensionata, si nu face fata evenimentelor care se intampla in municipiul Slatina, si atunci, daca cetateanul ne contacteaza si ne comunica o problema – ca e vorba de o groapa in carosabil, de o constructie ilegala, o constructie neterminata, un teren lasat in paragina – atunci noi putem mult mai usor sa intervenim. Altfel, se poate ca problemele sa treneze. Un alt aspect pe care noi l-am descoperit la ei – si in Franta, si in Austria – este cel legat de achizitiile publice. Pragurile de achizitii sunt mult mai inalte, ceea ce inseamna ca in momentul in care se atribuie contractele, procedura nu este la fel de laborioasa cum este la noi. E vorba de posibilitatea pe care le-o da legislatia de a atribui printr-o procedura mai simpla anumite contracte; asta nu exclude partea de documentatie, dar permite ca intr-un timp mai scurt decat la noi sa atribuie contracte pe probleme care sunt relevante, a mai spus serban.
Un alt rezultat al proiectului a fost crearea unei platforme de tip e-learning, disponibila doar angajatilor administratiei locale.
Proiectul s-a concentrat in principal pe partea de formare a angajatilor, si ca sa avem un sistem de sprijinire a tuturor operatiilor pe care le-am facut pentru formare, am realizat o platforma de e-learning. Este destinata numai angajatilor, nu se poate intra din exterior, dar a fost gandita ca un mecanism de invatare. Pe respectiva platforma am incarcat suporturile de curs pentru fiecare modul in parte, si cu ajutorul finantarii europene am reusit sa achizitionam 100 de publicatii electronice, relevante pentru fiecare domeniu in parte pentru care s-au tinut cursurile, care sa ajute oamenii sa acumuleze cat mai multa informatie. in momentul in care acceseaza platforma, pot gasi acolo atat suportul de curs, dar si publicatii relevante in domeniul, sa zicem achizitii publice, impozite si taxe locale, contabilitate, management de proiect. Avem atat de putine resurse pentru angajatii proprii, incat de cativa ani nu s-au mai achizitionat publicatii de specialitate care le trebuie juristilor, spre exemplu, a conchis Cristiana serban.
Ghidul de bune practici a aparut ca urmare a unui chestionar care a fost completat de fiecare din cei care au participat la aceste schimburi de experienta, in plus, o parte din cei care erau implicati in proiect, pe parcursul acestor vizite au notat absolut tot ce s-a intamplat acolo. Acest ghid arata lucrurile care, prin mijloace nu foarte costisitoare si nu foarte greu de pus in practica, am putea sa le adaptam, dar ea sa se faca in functie de legislatia din domeniu, de resurse si de cutumele locale, a spus si Cristian Bircea, viceprimarul Slatinei.
