- Advertisement -
Pornind de la consolidarea mijloacelor necesare cooperarii internationale, OUG realizeaza incriminarea infractiunii de deplasare in strainatate in scopul planificarii ori instruirii in vederea savarsirii actelor de terorism, pentru transpunerea prevederilor internationale destinate combaterii fenomenului luptatorilor straini. Modificarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului pune in acord prevederile nationale cu cele ale Protocolul de la Riga (Protocolul aditional la Conventia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului), semnat de Romania in martie 2016, si cu cele ale Rezolutiei Consiliului de Securitate al ONU nr. 2178/2014. Deplasarea unei persoane, de pe teritoriul statului al carui cetatean este sau de pe teritoriul caruia isi are domiciliul sau resedinta, spre sau pe teritoriul unui alt stat decat cel al carui cetatean sau rezident este, in scopul comiterii, planificarii ori pregatirii actelor de terorism sau participarii la acestea, ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregatire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru sustinerea, in orice mod, a unei entitati teroriste se va sanctiona cu inchisoarea de la 5 la 12 ani, iar tentativa infractiunii se pedepseste, precizeaza un comunicat de presa al Guvernului.
Potrivit sursei citate, numarul si complexitatea cauzelor instrumentate de DIICOT au crescut de-a lungul anilor, in contextul in care numarul de procurori a ramas nemodificat. Astfel, conform raportului de activitate pe 2015 al DIICOT, numarul de 22.025 de cauze de solutionat reprezinta o crestere cu 22,26% (o medie de circa 118 dosare/procuror), fiind solutionate 11.702 cauze, in crestere cu 28,27% fata de 2014. Privind numarul de 17.291 de persoane cercetate (in crestere cu 13% fata de 2014), au fost intocmite 1.156 de rechizitorii si acorduri de recunoastere a vinovatiei (3.892 inculpati/1.506 arestati), reprezentand o crestere de 6,74% fata de 2014, respectiv o crestere de 12,42% in ceea ce priveste numarul inculpatilor trimisi in judecata
Prevederile referitoare la organizarea Directiei se bazeaza pe regulile actuale si in completare urmaresc:
-intarirea si eficientizarea functiei de conducere;
-imbunatatirea organizarii interne si functionarii directiei, raportat la noile necesitati de investigare si analiza a fenomenului infractional reprezentat de criminalitatea organizata;
-cresterea eficacitatii urmaririi penale prin intarirea capacitatii de efectuare a investigatiilor financiare si prin completarea personalului directiei cu lucratori de politie judiciara.
Procurorul sef conduce DIICOT ajutat de doi procurori sefi adjuncti si de doi consilieri. Procurorului sef al DIICOT ii sunt conferite prerogative in organizarea interna a directiei, recrutarea personalului, evaluarea, numirea sau revocarea procurorilor in/din cadrul directiei, pentru a fi consolidata capacitatea functionala a acestei institutii, ca structura specializata, raportata la particularitatile anchetelor pe care le desfasoara. El exercita control direct asupra procurorilor din subordine, prin evaluare anuala, dar si prin numire sau revocare a acestora, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, poate infiinta sau desfiinta, cu avizul CSM, sectii in cadrul structurii centrale, concomitent cu preluarea unui numar de procurori din structura teritoriala.
intrucat investigatiile financiare se dovedesc din ce in ce mai importante in zona criminalitatii organizate orientate spre spalarea de bani si finantarea terorismului, pentru prelucrarea de date, indicii si informatii absolut necesare instrumentarii infractiunii de spalare de bani, va fi consolidat rolul specialistilor in cadrul structurii DIICOT, schema de personal urmand sa fie suplimentata cu 17 functii de specialisti.
in paralel cu aceste masuri de intarire a capacitatii institutionale, este stipulata si modificarea competentei materiale a DIICOT, prin eliminarea unor infractiuni care nu mai necesita, la acest moment, instrumentarea de catre aceasta unitate specializata de parchet, precum: bancruta simpla, evaziunea fiscala, accesul ilegal la un sistem informatic, exploatarea cersetoriei, uzul de arma fara drept, falsificarea sau modificarea sau stergerea marcajelor de pe arme letale, se mentioneaza in comunicatul Guvernului.
Celelalte modificari legislative reglementate de Ordonanta de urgenta vizeaza, de asemenea, alinierea prevederilor din cadrul general privind organizarea judiciara din Legea nr. 304/ 2004, cu urmatoarele prevederi:
-includerea procurorului sef al DIICOT, alaturi de procurorul general, procurorul sef al DNA si procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel, intre persoanele care au competenta de a exercita control asupra procurorilor din subordine;
-completarea prerogativelor functiei de conducere pentru procurorul sef al DIICOT, prin numirea directa a comisiei de interviu in vederea numirii intr-o functie de procuror al directiei;
-reglementarea functionarii departamentului economico-financiar, precum si modul de ocupare a functiei de manager economic in cadrul DIICOT.
Caracterul de urgenta al actului normativ adoptat de guvern este dat de cresterea, la nivel european si in contextul sporirii fluxului migrationist, a numarului de infractiuni in zona terorismului, finantarii acestuia, criminalitatii organizate si criminalitatii informatice, pentru combaterea carora DIICOT dispune de insuficiente instrumente. Infractiunile mentionate se regasesc pe agenda de securitate interna a Uniunii Europene, iar DIICOT este unitatea de parchet responsabila cu urmarirea penala a acestora.
- Advertisement -
