Marea provocare este să menţinem 1.000 de kilometri cu contract de execuţie, indiferent de câţi kilometri sunt daţi în trafic, iar următoarea mie de kilometri s-o atingem în 2028-2029, consideră Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
„Anul acesta am depăşit într-adevăr acea mie de kilometri, dar poate mai important e ceea ce am semănat în aceşti ani. Avem aproape 800 km de autostradă şi drum expres cu contract de execuţie lucrări. Avem zeci de şantiere mari deschise pe toate zonele ţării, fie că-i Moldova, fie că e sudul ţării, fie că e Transilvania, în jurul Bucureştiului sau în alte părţi. Aproape în toată ţara avem şantiere majore deschise, nu centuri mici, nu pasaje, lucruri pe care am început să le descentralizăm. Ţinta ar fi să ajungem la 1.000 km cu contract de execuţie lucrări. Şi eu cred că undeva în câteva luni ajungem la această mie de kilometri. Dar marea provocare ar fi să menţinem, indiferent cât dăm în trafic şi o să vedeţi într-o lună, o lună şi jumătate vom da aproximativ 100 km de autostradă în trafic şi drum expres, dar de anul viitor vom da în trafic între 150 şi 200 km de autostradă şi drum expres, cel puţin timp de 3 ani. Şi e vorba de ceea ce am semănat. Marea provocare este să menţinem 1.000 km indiferent de cât dăm în trafic cu contract de execuţie. Asta înseamnă că statul trebuie să-şi asume un nivel de finanţare cel puţin la nivelul pe care îl avem astăzi, în aşa fel încât următoarea mie de kilometri s-o atingem în 2028-2029, bineînţeles mult mai repede faţă de cei 40 de ani care ne-au trebuit să atingem prima mie de kilometri”, a spus Ionel Scrioşteanu, la conferinţă de presă despre viitorul transportului public în Bucureşti şi în România în general, în cadrul evenimentului ROPAT.
El a afirmat că ultimii 3 ani au fost cei mai buni din istoria României în ceea în ceea ce priveşte infrastructura de transport, deşi nu se reflectă în kilometri de autostradă sau drum expres dat în trafic.
„Pentru că, bineînţeles, ca şi în agricultură întâi trebuie să semeni şi trebuie să semeni sănătos pentru a culege roadele pe care vrei să le culegi. Am pus bazele, începând cu anul 2020, a unui nou tip de politică la Ministerul Transporturilor. O politică bazată pe colaborare, în principal pe orizontală cu autorităţile locale şi cu celelalte autorităţi ale statului. Şi de ce accentuez acest lucru? Pentru că o să discutăm mai târziu şi de acel eveniment de ieri cu darea în trafic a unei staţii de metrou. A fost o decizie bună şi începe să dea rezultate şi a dat rezultate în aceşti cel puţin 3 ani, pentru că această colaborare a dus la descentralizarea unor proiecte, în primă fază pe partea de infrastructură rutieră, acum continuăm cu partea de infrastructură de metrou şi infrastructură feroviară”, a declarat Ionel Scrioşteanu.
El a spus că descentralizarea a fost realizată cu tot cu finanţare şi a dus la creşterea capacităţii administrative la nivel central.
„Autoritatea centrală, fie că e CNAIR, fie că Metrorex sau CFR Infrastructură a avut posibilitatea să se concentreze pe axele majore, pe autostrăzi, pe drumuri expres şi aşa mai departe. Asta a fost o decizie bună. La nivel de CNAIR, cheltuiam în 2019 undeva la 350 de milioane de euro pe infrastructură rutieră. Anul acesta depăşim 2,6 – 2,7 miliarde de euro pe infrastructură rutieră”, a mai declarat Ionel Scrioşteanu.
Ionel Scrioşteanu a participat, joi, la conferinţa de presă despre viitorul transportului public în Bucureşti şi în România în general, în cadrul evenimentului ROPAT, organizat de Asociaţia Română pentru Smart City (ARSC). AGERPRES este partener media al evenimentului.
Sursă foto: INQUAM Photos
