Înalta Curte de Casație și Justiție dezbate joi recursul declarat de Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidențiale.
Procesul este programat de la ora 13,30, la Secția de contencios administrativ.
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituții (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații), dar și pe președintele Klaus Iohannis și pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în baza deciziei Curții Constituționale.
Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins acțiunea deschisă de Călin Georgescu, însă acesta a făcut recurs.
În motivarea deciziei, Curtea de Apel București susținea că Biroul Electoral Central nu a făcut decât să pună în aplicare decizia Curții Constituționale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive și obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanță.
De asemenea, instanța spunea că, prin anularea alegerilor prezidențiale, BEC nu a încălcat drepturi civile și fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție (dreptul de a vota, de a fi ales).
În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul și data organizării turului doi al alegerilor.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI și STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condițiile în care SRI și MAI au indicat faptul că finanțarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peșchir și s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral și că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România ‘a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acțiuni se manifestă prin propagandă și dezinformare, sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin ‘implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică’, încurajarea nemulțumirilor/ provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.
