Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis vineri să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunțat banca centrală.
De asemenea, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Conform BNR, rata anuală a inflației a crescut peste așteptări în ultimele trei luni ale anului 2024, urcând în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, dar și ca urmare a noilor majorări înregistrate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut și al măririi cotațiilor unor mărfuri.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menținându-se până în decembrie la nivelul de 5,6% atins la finele trimestrului III. Evoluția a fost consecința influențelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.
În anul 2024, rata anuală a inflației a scăzut cu 1,47 puncte procentuale (de la 6,61% în decembrie 2023), în condițiile descreșterii ratei anuale a inflației CORE2 ajustat cu 2,8 puncte procentuale (de la 8,4% în decembrie 2023), în principal pe seama subcomponentei mărfuri nealimentare, a cărei dinamică a rămas însă ridicată, la fel ca și cea a subcomponentei servicii. Influențe dezinflaționiste suplimentare au decurs din decelerarea creșterii prețurilor administrate, în timp ce efecte de sens opus au generat dinamicile prețurilor combustibililor și energiei și într-o mai mică măsură evoluțiile de pe segmentele LFO și produse din tutun.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în decembrie 2024 la 5,5%, de la 7% în decembrie 2023. Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 5,6% în decembrie 2024, de la 10,4% în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8%, de la 9,7% în decembrie 2023.
În luna ianuarie 2025, rata anuală a inflației a scăzut la 4,95%, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflației CORE2 ajustat, a cărei rată anuală s-a redus la 5,1%. În aceste condiții, rata medie anuală a inflației IPC a coborât în ianuarie 2025 la 5,4%.
Datele preliminare indică o creștere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024 decât cea previzionată, și în accelerare pronunțată, la 0,8%, de la 0,1% în trimestrul precedent. Evoluția implică scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,7% în trimestrul IV 2024, de la 1,2% în trimestrul anterior, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul componentelor cererii agregate, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată.
Astfel, vânzările cu amănuntul și-au accelerat creșterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, în timp ce volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat puternic declinul în octombrie-noiembrie în raport cu perioada similară a anului precedent. Variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus și în trimestrul IV decalajul nefavorabil față de cea a importurilor, care a scăzut relativ mai pronunțat. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-și tempereze creșterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, în condițiile deteriorării accentuate a balanțelor veniturilor.
Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a accelerat creșterea în intervalul octombrie-noiembrie 2024 în raport cu trimestrul precedent, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a redus în ultimele trei luni ale anului trecut până la 5,2% în decembrie, după ce a urcat la o valoare medie de 5,6% în trimestrul III. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut o redresare semnificativă în ianuarie 2025, după trei trimestre de scădere, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit, corectându-și aproape integral descreșterea pronunțată din ultimul trimestru al anului trecut. Dinamica anuală a salariului brut nominal și mai cu seamă cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-au redus în trimestrul IV 2024, rămânând însă la niveluri de două cifre, după ce au urcat la 16,7%, respectiv la 18,6% în trimestrul precedent.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat mici creșteri în a doua decadă a lunii ianuarie 2025, iar apoi au rămas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecție descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar și în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunțării de către autorități a coordonatelor proiectului de buget pentru anul 2025.
În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil în ianuarie 2025 pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului III 2024. În raport cu dolarul SUA, leul a continuat să slăbească relativ alert în prima parte a lunii ianuarie, dar a recuperat apoi deprecierea acumulată, ca urmare a evoluției monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit marginal în decembrie 2024, la 8,9%, de la 8,8% în noiembrie, în condițiile în care accelerarea pe mai departe a creșterii împrumuturilor populației a fost însoțită de stagnarea ritmului creditului acordat societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a întrerupt trendul ascendent, reducându-se la 70,1% în decembrie 2024, de la 70,2% în noiembrie.
Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, și în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.
