Președintele interimar, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 30 aprilie, ora 14:00, la Palatul Cotroceni, informează Administrația Prezidențială.
Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:
* Participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030;
* Proiectul de Lege a apărării naționale a României;
* Planul național privind mobilitatea militară;
* Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;
* Viziunea strategică națională în domeniul spațial.
Planul de reînarmare a Europei ‘ReArm Europe – Readiness 2030’ a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 4 martie 2025 și va permite UE efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde de euro, structurate în jurul următorilor piloni: deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național; un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE); valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor, conform site-ului https://ec.europa.eu/.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a mai convocat CSAT la 28 martie 2025. În cadrul ședinței din 28 martie au fost analizate evoluțiile războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune. ‘România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua.’, se arată într-un comunicat al președinției, pe site-ul https://csat.presidency.ro/.
***
Ultima reuniune prezidată de președintele Klaus Iohannis (21 dec. 2014 – 12 febr. 2025) a avut loc la 19 septembrie 2024. Una dintre temele abordate a fost cea referitoare la evoluțiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv ultimele escaladări, care constituie noi încălcări flagrante ale dreptului internațional de către Federația Rusă. A fost analizat impactul acestor escaladări asupra securității regionale la Marea Neagră, cu implicații semnificative în plan european și euroatlantic, și s-au discutat măsuri suplimentare de descurajare și combatere a amenințărilor de securitate, care să fie implementate la nivel național, precum și cu sprijinul Aliaților în cadrul NATO, potrivit https://csat.presidency.ro/.
Un alt subiect analizat de CSAT în 19 septembrie 2024 a fost legat de opțiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, fiind subliniate riscurile în vederea gestionării eficiente și consecvente a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. În acest sens, au fost evidențiate oportunitățile majore care decurg din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și provocările cu care se confruntă în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și al războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei.
Membrii Consiliului au mai analizat și aprobat, în context, și Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), ca urmare a adoptării unui nou Pact Civil al PSAC de către Uniunea Europeană. Noul Pact stabilește un nivel de ambiție superior al UE în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună, urmărind să sporească eficacitatea, flexibilitatea și robustețea misiunilor civile prin promovarea unei abordări modulare, pentru a crește eficiența și viteza de răspuns a Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea civilă a crizelor, în condițiile unor resurse limitate.
Nu în ultimul rând, CSAT a abordat și Planul de înzestrare a Armatei României 2025-2034, document de referință pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuțiile pe acest subiect să fie continuate. În acest sens, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război, se mai arată pe site-ul https://csat.presidency.ro/.
În timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Klaus Iohannis (2019-2025), CSAT a fost convocat, conform sursei menționate, de aproximativ 17 ori.
***
Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, conform Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.
Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.
CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.
Ședințele CSAT au un caracter secret, se desfășoară în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și sunt conduse de președintele acestuia, iar în absența sa, de vicepreședinte. Ordinea de zi este stabilită de președinte, cu consultarea vicepreședintelui.
