Un atelier de bătut monede, ateliere de meșteșuguri, de tras la țintă, de preparate culinare antice, reconstituiri ale înfruntărilor între daci și romani, lupte de gladiatori și concerte, s-au aflat printre punctele de atracție ale Romula Fest, festivalul de reconstituire istorică ce a avut loc în acest weekend la Dobrosloveni.
Vizitatorii festivalului, care a avut loc pe pășunea din comuna Dobrosloveni, localitate în care se află situl istoric Romula – Reșca, au putut să asiste la procedeul de batere a unor monede antice, replici după piese descoperite în județul Olt, totodată putând să ia acasă piesele special create.
Atelierul monetar aparține Muzeului Județean Olt, iar potrivit arheologului Florin Ciulavu, din cadrul instituției, este singurul muzeu din țară care are un asemenea proiect de reconstituire a unor ateliere de bătut monede din perioada antică.
‘Pornind de la monede importante, monede rare, descoperite pe teritoriul județului Olt, am încercat și am reușit să facem niște ștanțe monetare cu care realizăm replici după aceste monede. Și avem o piesă celtică, descoperită la Morunglav, în Olt, din secolul 4, înainte de Hristos, avem o piesă grecească, de tip Macedonia I, din secolul al doilea înainte de Hristos, descoperită la Radomirești, cât și una romană, descoperită la Enoșești (Piatra-Olt). Este vorba despre un sesterț emis de împăratul Traian în anul 106, după cucerirea Daciei. Pe lângă aceste ateliere, încercăm să promovăm situl arheologic de aici, de la Romula’, a explicat Florin Ciulavu.
Arheologul a arătat că ștanțele monetare cu ajutorul cărora s-au realizat replici pentru vizitatori au fost create cu ajutorul unui meșter gravor din Arad, care are colaborări și peste hotare.
‘Meșterul gravor, care ne-a ajutat cu stanțele monetare, fiind foarte priceput și îndemânatic, a reușit să fac o reproducere fidelă, după moneda, așa cum ar fi trebuit să arate ea. (…) Suntem singurul muzeu din România care are aceste ateliere monetare la această scară și cu o reproducere fidelă după ceea ce se realiza în antichitate. Mai sunt muzee care au prin asociațiile lor ștanțe monetare, însă au una, poate două și care nu respectă neapărat adevărul istoric. Ne dorim ca să poată bate monede și copiii care vin la muzeu, la ateliere. De aceea am ales un plumb care este maleabil și copiii de la clasa V-a, începând, deja pot să bate monede celtice care sunt mai mici în diametru, iar de la VII-a, VIII-a deja pot să bate și monede romane și grecești care sunt mai mari în diametru’, a adăugat arheologul.
Atelierul monetar respectă și procedura antică, a dat asigurări arheologul, care a menționat că pe o stelă funerară descoperită la Roma, a fost reprezentat un meșter monetar cu ștanța lui, cu care bătea moneda.
Alte numeroase ateliere de meșteșuguri antice au fost amenajate la festival, astfel că vizitatorii au putut să asiste sau să ia parte activ la realizarea vaselor de lut, a unor bijuterii a unor preparate culinare după rețete și după metode din vremea dacilor și romanilor.
Gastronomia antică a atras numeroși vizitatori dornici să guste din mâncărurile simple ale dacilor sau cele mai complexe, aromate cu ierburi mediteraneene, romane. Ele au fost preparate de către membre ale Asociației Terra Dacia Aerterna din Cluj Napoca, care au întruchipat la festival două femei dace, devenite ‘sclave ale romanilor’.
Vizitatorii pofticioși au fost astfel atrași de felurite bunătăți precum tocăniță cu fructe deshidrate, măsline cu miere, pui cu salvie, oură cu sos de muguri de pin cu miere, oțet și garum, pâine cu untură și ceapă, slănină cu brânză.
‘Eu sunt o dăciță, Zia, sunt sclava unui roman și pregătesc pentru romani mâncarea. Am făcut o pastă de brânză, moret cum se numește, cu brânză, usturoi, coriandru și ierburi aromatice. Am făcut o tocăniță de porc cu fructe deshidratate, un pui cu salvie, in ovis apalis, ouă cu sos de muguri de pin cu miere, oțet și garum. Avem mai multe tipuri de mâncare și bineînțeles avem și mâncarea dacică, slănină cu brânză și cu ceapă și pâine cu untură și cu ceapă. Produsele pe care le folosim sunt produsele care erau și la acel moment folosite. Astăzi am gătit după Apicius tot ce am preparat’, a spus Zia.
Despre măslinele cu miere, unul dintre preparatele foarte gustate la festival, în special de copii, Zia a arătat că erau specifice bucătăriei romane, ce combina adesea alimentele dulci cu cele sărate, cum este cazul tocăniței cu fructe deshidratate și carne de porc.
O tabără ‘barbară’, cu arme și armuri, a atras de asemenea atenția de asemenea, ea reprezentând o sarmată pregătită oricând să intre în luptă.
‘Momentan avem arme și armuri dacice și sarmate, suntem în tabăra barbară. Avem armura de solzi, care e specifică sarmaților, o vedem și pe Columna lui Traian, coiful dacic expus este de asemenea realizat după reprezentările de pe Columnă, cel mai bogat în reprezentări, ne inspirăm și din monumentul de la Adamclisi. Pe scuturile dacice avem desene luate de pe Columnă, scuturile sarmate sunt puțin mai mici și în general sunt rotunde, sunt mici ca să poată fi manevrate mai ușor de pe cal, pentru că sarmații erau cunoscuți ca arcași călare, călăreți foarte buni, care veneau dinspre stepele asiatice și tot migrând către vest au ajuns și în Dacia, s-au dus până în zona Cehiei de azi, au ajuns și auxiliari în armata romană. Sarmații erau companii de mercenari, nu erau un popor omogen, se aliau cu cine plătea mai bine. S-au aliat și cu dacii în primul război daco – roman, în al doilea s-au aliat cu romanii, i-au ajutat să câștige anumite bătălii, avantaje. (…) La ei luptau și femeile, eu am o ținută care îmi permite să lupt, pot să călăresc, am pantaloni și tunică, de nevoie, triburile de stepă luptau și femeie, învățau, dar nu din prima linie, erau undeva în liniile de spate, ca arcași sau cu sulițe, erau la fel de letale’, a explicat un reenactor din Sibiu, din Asociația Terra Dacica Aeterna, care a îmbrăcat vestimentația unei femei sarmate ce participa la lupte.
Luptele de gladiatori au atras de asemenea publicului, la fel ca și luptele între daci și romani, cucerirea unei cetăți dacice, precum și reconstituirea unor unor ritualuri antice.
Seara, pe scena festivalului au concertat Ducu Bertzi, Iarba Fiarelor, Civic Rebels.
Festivalul a fost organizat de Consiliul Județean Olt, Muzeul Județean Olt și Primăria Dobrosloveni.
