Patru asociații profesionale ale magistraților susțin că proiectul de modificare a condițiilor de pensionare în cazul judecătorilor și procurorilor reprezintă o ‘tentativă de modificare iresponsabilă și lipsită de loialitate constituțională’ și resping ‘campania constantă de denigrare, decredibilizare a sistemului judiciar’, care are ca scop ‘destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești’.
‘Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) condamnă ferm tentativa de modificare iresponsabilă și lipsită de loialitate constituțională a condițiilor de pensionare ale magistraților, printr-o inițiativă legislativă care, în fapt, reflectă încălcarea de către stat a obligațiilor asumate fată de magistrații în funcție, la accederea în profesie, mascând incapacitatea factorilor de decizie politică de a identifica și adopta o soluție legislativă adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor din Jalonul 215 – Componenta C8 PNNR’, spun asociațiile magistraților într-un comunicat de presă.
Magistrații amintesc faptul că au mai existat proiecte de modificare a condițiilor de pensionare, respinse de Curtea Constituțională.
‘Prin Decizia CCR nr. 467/2.08.2023 a fost declarată neconstituțională soluția legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent: proiectul anterior prevedea creșterea vârstei de pensionare cu un an la fiecare an, fapt ce nu reprezenta o etapizare. Potrivit modificărilor legislative din 2023, vârsta de pensionare a magistraților este de 60 de ani, cu o creștere eșalonată până la această limită. Proiectul prezent mărește vârsta de pensionare la 65 de ani și propune o eșalonare cu 4 ani la fiecare an, având același rezultat: creșterea directă a vârstei de pensionare la 65 de ani, fără nicio etapizare, cu încălcarea flagrantă a deciziei CCR. Este, prin urmare, de neînțeles lansarea unei propuneri legislative mai drastice decât cea care a făcut obiectul controlului de constituționalitate în anul 2023, stabilindu-se contrarietatea acesteia cu prevederile Constituției’, afirmă magistrații.
Asociațiile procurorilor și judecătorilor spun că, potrivit Hotărârii CJUE din 5.06.2025, obligatorie pentru țările membre, faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată ‘este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție în perioada lor de activitate’.
‘Campania constantă de denigrare, decredibilizare a sistemului judiciar și antagonizare a cetățenilor față de magistrați nu servește decât unui singur scop: identificarea unui vinovat de serviciu pentru problemele cu care se confruntă societatea și pentru care factorul politic este incapabil să identifice soluții legislative și măsuri administrative adecvate de remediere. O asemenea campanie conduce la destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești, care este și trebuie să rămână unul dintre pilonii democrației și ai unui stat de drept, cum sublinia un președinte CEDO. Acest linșaj public nu numai că erodează imaginea sistemului judiciar, ci conduce și la o segregare a societății civile, distrugând sistematic și conștient încrederea în deciziile instanțelor judecătorești, din moment ce judecătorii, și numai ei, sunt prezentați ca fiind sursa tuturor problemelor bugetare, cu ignorarea celorlalte peste 200.000 de pensii de serviciu și speciale ale bugetarilor, precum și a condițiilor de pensionare ale acestora’, declară magistrații.
Reprezentanții judecătorilor și procurorilor mai spun că ‘prin construirea unui eșafodaj de neadevăruri flagrante, ca urmare a evidențierii unor exemple izolate și a generalizării acestora, sau ca urmare a prezentării unor date financiare neverificabile de către opinia publică, de natură a crea frustrări sociale’, se realizează o anulare treptată a puterii judecătorești, contrar fundamentului ei constituțional.
Asociațiile profesionale ale magistraților solicită judecătorilor de la Instanța supremă să aibă în vedere sesizarea Curții Constituționale pentru controlul legii înainte de promulgare, iar CSM să convoace adunările generale ale magistraților pentru a dezbate acest proiect.
De asemenea, se solicită președintelui CSM să sesizeze CCR cu privire la conflictul juridic de natură constituțională între puterile
statului.
Comunicatul este semnat de judecătoarele Andreea Ciucă (AMR), Dana Gîrbovan (UNJR), Florica Roman (AJADO) și procuroarea Elena Iordache (APR).
