Ministerul Energiei a înaintat Executivului un memorandum cu cinci măsuri de reformă a pieței de energie pe termen scurt, menite să asigure prețuri corecte pentru consumatorii finali, un document realizat în conformitate cu contextul european, directivele Comisiei Europene, recomandările Eurelectric, Agenției pentru Cooperarea Reglementatorilor din Domeniul Energiei (ACER) și Agenției Internaționale a Energiei (IEA).
Potrivit memorandumului, prima măsură vizează implementarea mecanismului Market Maker, pentru creșterea lichidității pieței și transparență în formarea prețurilor. Mecanismul Market Maker, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 15/29 aprilie 2025 și aplicabil piețelor de energie electrică din 1 iulie 2025 și piețelor centralizate de gaze naturale din 1 aprilie 2026, va fi operaționalizat rapid pentru a asigura lichiditatea pieței și transparența formării prețurilor, cu implementare estimată în 0-3 luni și beneficii vizibile în 3-6 luni.
Operatorii piețelor de energie electrică să finalizeze infrastructura de implementare, iar Ministerul Energiei să încurajeze companiile unde este acționar majoritar pentru a participa activ.
O a doua măsură vizează extinderea mecanismelor de garantare a tranzacțiilor de energie realizate pe piața angro. Aceasta presupune ca suplimentar garanțiilor minime stabilite de ANRE în iulie 2025 (5% pentru livrări cu durata mai mare de 6 luni și 10% pentru livrări cu durata mai mică de 6 luni, precum și un termen de plată de 15 zile), Ministerul Energiei să accelereze implementarea contrapărții centrale naționale CCP-RO. Aceasta va reduce riscul speculativ și va întări încrederea în piața de energie electrică, asumându-se riscul de contraparte doar la nivelul CCP-RO, reglementată și monitorizată de ASF, BNR și ESMA. Operaționalizarea CCP-RO este estimată în 6-12 luni, cu beneficii vizibile pentru stabilitatea pieței în 12-24 luni.
În ceea ce privește optimizarea costurilor de achiziție a energiei pentru consum propriu tehnologic (CPT), Ministerul Energiei propune implementarea unui mecanism de achizitor unic pentru CPT, în conformitate cu recomandările IEA, pentru a reduce costurile și, implicit, tarifele de distribuție plătite de consumatorii finali. În prezent, costurile cu achiziția energiei pentru consumul propriu tehnologic (CPT) al operatorilor de distribuție reprezintă 20%-25% din costul total. Modificările legislative și metodologia de implementare vor fi realizate în 0-3 luni, cu beneficii vizibile estimate în 12-24 luni.
Potrivit documentului, cea de-a patra măsură se referă la prețuri dinamice/diferențiate și implementarea masivă a contorizării inteligente.
Ministerul Energiei precizează că în contextul tranziției energetice și al creșterii ponderii energiei regenerabile, România trebuie să accelereze implementarea tarifelor dinamice, conform recomandărilor Comisiei Europene și Eurelectric. Creșterea producției de energie solară a schimbat curba de consum a Sistemului Energetic Național (SEN), cu vârfuri în orele dimineții (6:00 – 11:00) și serii (18:00 – 22:00), iar cea mai ieftină energie se produce între orele 11:00 – 18:00. De exemplu, pe 13 august 2025, între 11:00 și 13:00 prețul energiei a fost între 34 și 52 RON/MWh, în timp ce în intervalul de vârf de seară a ajuns între 700 și 1.500 RON/MWh, ceea ce crește necesarul de import de energie și face ca prețul mediu din România să fie printre cele mai mari din UE.
Analiza consumului arată că 16% dintre locurile de consum casnic generează 43% din consumul total, ceea ce subliniază necesitatea aplicării tarifelor diferențiate și a sistemelor de măsurare inteligentă (SMI), care acoperă în prezent circa 32% din totalul contoarelor. Implementarea tarifelor dinamice și a SMI poate reduce factura de energie cu până la 24% și poate diminua importurile la prețuri mari.
Măsurile propuse includ completarea regulamentului ANRE pentru furnizorii cu peste 200.000 de clienți, astfel încât aceștia să ofere soluții digitale pentru monitorizarea și accesarea tarifelor dinamice în timp real. Fondurile nerambursabile europene, în valoare de 150 milioane euro, vor sprijini instalarea de contoare inteligente și dezvoltarea de soluții digitale. Termenul de implementare este de 0-12 luni, cu beneficii vizibile estimate în 12-24 luni, creând premisele pentru o piață mai eficientă și mai echilibrată.
Nu în ultimul rând, memorandumul prevede o măsură referitoare la coerența în ceea ce înseamnă eficiență energetică în sectorul economic, public și rezidențial.
Astfel, programele de eficiență energetică trebuie consolidate sub o coordonare unică, conform recomandărilor Comisiei Europene privind utilizarea eficientă a fondurilor, prin crearea unui task-force interministerial care să maximizeze impactul investițiilor și să reducă consumul de energie pe termen lung. Acest mecanism va centraliza monitorizarea și gestionarea fondurilor alocate de Ministerul Energiei, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, asigurând o utilizare eficientă a resurselor și coordonarea tuturor programelor de eficiență energetică.
Ministerul Energiei va fi desemnat coordonator principal, responsabil cu implementarea măsurilor propuse pentru reformarea pieței de energie electrică pe termen scurt, conform etapelor planificate anterior, iar task-force-ul va facilita o monitorizare centralizată și transparentă a progresului investițiilor în eficiență energetică.
