78,9% dintre români au indicat Vestul (adică UE, SUA, NATO), în timp ce 7,8% au optat pentru Est (adică Rusia, China), iar 13,3% nu știu sau nu răspund, întrebați care cred că ar trebui să fie direcția înspre care să se îndrepte România din punct de vedere al alianțelor politice și militare, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research.
INSCOP Research a realizat, la comanda Polithink, în perioada 4-10 august 2025, un sondaj de opinie privind percepția populației asupra a două teme majore de interes public: direcțiile de politică externă ale României și digitalizarea serviciilor publice.
Potrivit sondajului, mai ales votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani și cei cu venit ridicat sunt de părere că România ar trebui să se îndrepte, din punct de vedere al alianțelor politice și militare, către Vest (adică UE, SUA, NATO).
Legat de apartenența la UE, 83,3% dintre cei intervievați evaluează apartenența României la Uniunea Europeană ca fiind una pozitivă (adică România ar trebui să rămână stat membru al Uniunii Europene), în timp ce 12,4% o consideră negativă (România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană). Ponderea non-răspunsurilor este de 4,3%.
Evaluează pozitiv apartenența României la Uniunea Europeană, într-o proporție mai mare decât restul populației, votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare și cei cu venit ridicat.
83,7% dintre respondenți evaluează apartenența României la NATO ca fiind una pozitivă (adică România ar trebui să rămână membru NATO), iar 11,7% o consideră negativă (România ar trebui să iasă din NATO). 4,6% nu știu sau nu răspund.
Apartenența României la NATO este evaluată pozitiv mai ales de către votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București.
Întrebați în ce măsură sunt de acord sau nu cu enunțul: ‘România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile UE, chiar dacă riscă să își diminueze beneficiile sau interesele asociate calității de membru’, 84,6% dintre cei chestionați sunt de acord, iar 13,1% sunt în dezacord. 2,3% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația dată în special votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani și cei cu venit redus. Sunt în dezacord mai ales: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venit ridicat.
Întrebați în ce măsură sunt de acord sau nu cu enunțul: ‘România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile UE, chiar dacă riscă să își diminueze beneficiile sau interesele asociate calității de membru’, 84,6% dintre cei chestionați sunt de acord, iar 13,1% sunt în dezacord, 2,3% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația dată în special votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu venit redus. Sunt în dezacord mai ales: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București, cei cu venit ridicat.
Totodată, 65,7% dintre români sunt de acord cu enunțul: ‘Puterea de decizie a statelor membre în cadrul Uniunii Europene ar trebui să crească, iar puterea organismelor comunitare (Comisia Europeană, Parlamentul European) ar trebui să se diminueze’, în timp ce 24,4% sunt în dezacord. 9,9% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația dată în special votanții AUR. Își exprimă dezacordul mai ales votanții USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venit ridicat.
De asemenea, 88% dintre respondenți sunt de acord cu enunțul: ‘România ar trebui să joace un rol mai activ pe scena internațională’, în timp ce 9% își exprimă dezacordul. 2,9% nu știu sau nu răspund.
Nu în ultimul rând, 38,1% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independența națională, în timp ce 52,4% au o părere contrară. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,5%.
Sunt de părere că apartenența României la UE limitează prea mult independența națională în special: votanții PSD și AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat. Consideră că apartenența României la UE nu limitează prea mult independența națională mai ales: votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venit redus.
Privitor la utilizarea serviciilor publice online, 43,7% dintre români au folosit la un moment dat un serviciu public online (de exemplu: depunere declarații ANAF, programare la pașapoarte, acces la ghiseul.ro), în timp ce 56,1% spun că nu au folosit niciodată un astfel de serviciu. 0,2% nu știu sau nu răspund.
Votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat declară într-o proporție mai mare decât restul populației că au folosit la un moment dat un serviciu public online.
Întrebați care dintre următoarele motive i-ar determina să folosească mai des servicii publice online, 22% dintre cei care au utilizat vreodată astfel de servicii au indicat evitarea aglomerației de la ghișee, 11,4% au menționat rapiditatea rezolvării cererilor/proceselor, iar 11,2% flexibilitatea accesului la orice oră.
Urmează reducerea costurilor (ex. transport, hârtie, timp pierdut), menționată de 9,5%, simplitatea utilizării (interfață clară, ușor de înțeles) cu 7,3%, și posibilitatea de a urmări în timp real stadiul solicitărilor, indicată de 6,3%. 2, 8% au menționat ghidajul pas cu pas (asistență digitală și instrucțiuni clare), iar 17, 4% au declarat că nu ar folosi serviciile online, preferând contactul direct cu un funcționar. 0, 6% nu știu sau nu răspund.
Cei chestionați au fost întrebați și despre obstacolele în calea digitalizării serviciilor publice.
Întrebați ce anume consideră că împiedică digitalizarea serviciilor publice în România, 45,7% dintre respondenți indică lipsa de educație digitală a populației, 32,8% lipsa de voință politică, iar 15,5% lipsa de resurse financiare. 4,6% nu știu sau nu pot aprecia, 1% spun că este altceva, iar 0,5% nu răspund.
Femeile, angajații la stat și locuitorii din urbanul mic cred cel mai mult că lipsa de educație digitală a populației împiedică digitalizarea serviciilor publice. Sunt de părere că lipsa de voință politică este un obstacol mai ales votanții USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, cei cu venit ridicat, angajații din mediul privat.
Întrebați care dintre următoarele domenii ar trebui să fie prioritare în procesul de digitalizare a administrației publice din România, 49,3% dintre respondenți au indicat sănătatea (ex. digitalizarea dosarului medical, programări online, rețete electronice), 29,9% educația (ex. platforme pentru elevi și profesori, înscrieri online, diplome digitale), iar 22,6% relația cu primăria (ex. autorizații, cereri de spațiu locativ etc.).
Urmează serviciile fiscale și taxele cu 20,9% (ex. ANAF, plăți online, declarații electronice), asistența socială și pensii cu 15,2% (ex. Casa de Pensii, alocații, ajutor social) și evidența populației cu 14,3% (ex. acte de identitate, certificate de naștere/căsătorie/deces, schimbări de domiciliu). 0,8% dintre respondenți au menționat un alt domeniu, iar 5,2% nu știu sau nu răspund.
‘Majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității naționale. În același timp, atitudinea critică privind raportul dintre apartenența la UE și apărarea intereselor naționale reflectă emergența unei culturi politice duale, în care integrarea și suveranitatea sunt percepute simultan ca necesități și surse de tensiune. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți au folosit servicii publice online, iar majoritatea consideră că digitalizarea ar reduce birocrația, ceea ce arată o așteptare socială puternică pentru modernizarea administrației. Nivelul relativ scăzut de utilizare a serviciilor publice online, corelat cu percepția clar pozitivă asupra potențialului acestora de reducere a birocrației, indică un decalaj între nevoile cetățenilor și oferta instituțională. Principalele obstacole identificate – lipsa educației digitale și voinței politice – indică faptul că procesul de transformare digitală nu depinde doar de tehnologie, ci mai ales de investiția în capital uman și de leadership-ul politic’, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1107 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
