Șapte din 10 români consideră benefică utilizarea mai intensă a tehnologiei digitale în școli, arată un studiu Ipsos realizat pentru Edge Institute, think-tank care are drept misiune accelerarea digitalizarii României, lansat luni.
Cercetarea semnalează că românii sunt, în majoritate, deschiși față de integrarea tehnologiei în școli și văd în digitalizare o șansă pentru creșterea calității educației, dar evidențiază și un set de bariere semnificative care îngreunează procesul.
Potrivit studiului, la nivel general, percepția românilor asupra digitalizării este din ce în ce mai pozitivă – 70% o consideră un lucru bun în 2025, în creștere față de 63% în 2024.
Românii consideră că țara se află la un nivel mediu de digitalizare, cu un scor de 3,6 din 5, în ușoară creștere față de 2024. Calitatea internetului și digitalizarea firmelor private sunt pilonii cei mai bine evaluați (4/5 și respectiv 3,9/5), în timp ce digitalizarea instituțiilor statului și nivelul general al cunoștințelor digitale primesc scoruri mai reduse (3,5/5).
Analiza pe segmente arată că tinerii din Generația Z evaluează digitalizarea mai ridicat decât generațiile mature; după gradul de urbanizare, orașele peste 200.000 de locuitori au scorul cel mai mare (3,8/5), ruralul este la 3,6/5, iar Bucureștiul este sub medie, cu 3,3/5.
Potrivit studiului, elevii sunt considerați cei mai bine pregătiți din punct de vedere digital (3,9/5), urmați de profesori (3,7/5), în timp ce părinții sunt percepuți ca având cel mai scăzut nivel (3,4/5).
Totodată, în România, internetul este utilizat în medie trei ore pe zi, iar peste jumătate dintre respondenți se încadrează în categoria utilizatorilor susținuți (cel puțin 3 ore zilnic).
Smartphone-ul este dispozitivul dominant, prezent în 9 din 10 gospodării, iar copiii au acces tot mai frecvent la tehnologie, în special la smartphone și tabletă.
Studiul arată că percepția generală asupra școlii este modestă: nota medie acordată este de 6,7 pe o scară de la 1 la 10. Astfel, 74% dintre români îi acordă note între 5 și 8, doar 14% oferă scoruri de 9-10, iar 12% o evaluează sub 5.
Potrivit studiului, principala caracteristică a școlii de azi este legată de învățarea prin memorare și pregătirea pentru examene, într-un context în care profesorii sunt adesea suprasolicitați, iar nevoia de a dezvolta abilități digitale, muncă în echipă și comunicare devine tot mai accentuată.
Până în 2030, respondenții se așteaptă ca școala să își schimbe radical metodele de învățare. Flexibilitatea programei și adaptarea conținutului la nevoile fiecărui elev sunt considerate esențiale, iar tehnologia digitală devine catalizatorul acestei transformări. Materialele tradiționale vor fi înlocuite treptat de resurse digitale, iar ritmurile de predare vor fi adaptate individual. Metodele de învățare vor deveni mai flexibile și interactive, îmbinând lucrul în echipă cu teme individuale realizate acasă. Platformele digitale și realitatea augmentată sunt văzute ca instrumente de bază, iar temele vor fi rezolvate în mediul digital, nu pe hârtie – o schimbare profundă a felului în care elevii vor învăța și profesorii vor preda.
Conform studiului, 61% dintre români cred că viitorul educației va fi mai degrabă digitalizat decât clasic.
Românii privesc cu optimism o creștere a utilizării tehnologiei digitale în școli: 72% cred că aceasta ar fi benefică, iar 64% consideră pozitivă folosirea zilnică a dispozitivelor digitale de către elevi. Totodată, 70% susțin obligativitatea platformelor digitale pentru teme și evaluări.
Studiul evidențiază o serie de obstacole care încetinesc digitalizarea școlilor. Printre cele mai menționate se numără: dependența de dispozitive (35%), elevii distrași de obiectivele educaționale (33%), lipsa dotărilor (33%), reducerea interacțiunii directe (32%), factorul politic (32%), costurile suplimentare pentru părinți (28%), precum și lipsa de pregătire a profesorilor (27%). O barieră importantă este și îngrijorarea legată de siguranța copiilor în mediul digital – cyberbullying și furt de date personale.
Aproape jumătate dintre respondenți (48%) consideră că ministrul Educației ar trebui să conducă procesul de digitalizare. Inspectoratele școlare (38%) și unitățile de învățământ (34%) sunt văzute ca actori secundari importanți, în timp ce companiile private sau ONG-urile au o influență percepută mult mai redusă.
Românii privesc inteligența artificială ca pe o oportunitate în educație. Printre beneficiile menționate se află: alternative mai ieftine la meditații (43%), platforme cu feedback automatizat (43%) și aplicații gamificate pentru învățare (42%). Alte avantaje sunt bibliotecile digitale și simulările virtuale pentru concepte complexe.
Studiul ‘Digitalizarea sistemului de educație în România’ a fost realizat de Ipsos pentru Edge Institute în august 2025, pe un eșantion de 1.500 de respondenți cu vârste între 18 și 60 de ani. Datele au fost colectate online și au fost comparate cu rezultatele ediției anterioare din 2024, recalibrate pentru aceeași populație-țintă.
