România marchează sâmbătă 51 de ani de la inaugurarea oficială a Transfăgărășanului (DN 7C), unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din Europa și un reper al infrastructurii realizate integral prin proiectare și execuție românească, a anunțat Compania Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pe pagina sa de Facebook.
‘Transfăgărășanul este una din dovezile incontestabile ale performanțelor ingineriei românești. Dorim să continuăm aceste performanțe, iar în ultimii ani, am dovedit capacitatea României de a construi infrastructură modernă, chiar și în situații dificile.’, a afirmat Cristian Pistol, Director General al CNAIR.
Potrivit sursei citate, în prezent CNAIR are în vedere modernizarea drumului, pentru a permite o perioadă extinsă de circulație anuală, sporind astfel siguranța și atractivitatea turistică a zonei, respectiv amenajare parcări, construcție zone de tip ‘viewpoint’.
‘Astăzi, 20 septembrie 2025, marcăm 51 de ani de la inaugurarea oficială a Transfăgărășanului (DN 7C), unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de infrastructură realizate în România 100%, un pisc al ingineriei românești, proiectarea și execuția fiind integral românească. La 51 de ani de la inaugurare aducem un omagiu celor care l-au conceput, l-au construit și l-au păstrat în funcțiune până astăzi, celor care prin muncă și sacrificiu, au creat un simbol al României moderne’, a menționat compania de drumuri.
Finalizat în anul 1974, după 4 ani de eforturi intense, acest drum montan cu o lungime de 91 km și o altitudine maximă de 2.042, Transfăgărășanul este și astăzi o dovadă clară a îndemânării și determinării celor care au avut viziunea de a străbate Munții Făgăraș cu o șosea unică în Europa, precizează sursa citată.
‘Generalul de Brigadă Nicolae M. Mazilu, declara în cartea sa ‘Enigma Transfăgărășanului’: ‘Am scris ‘Enigma Transfăgărășanului’, a cărui epopee am trăit-o în întregime, în calitate de Comandant al Șantierului din sectorul nordic al drumului, unde mi-a bătut inima lângă fiecare om, militar sau civil, de a cărui viață răspundeam în fiecare minut’. ‘Pentru noi, cei ce l-am construit, el rămâne ‘dragul nostru Transfăgărășan’, cu toate că pe timpul construcției era un balaur cu o sută de capete, o sută de capete cu tot atâtea guri, care timp de peste patru ani s-au hrănit cu milioane de metri cubi de rocă (dislocată cu explozivi), cu brazi seculari, cu unelte, mașini, utilaje și din păcate, chiar cu vieți omenești! Aproape 40 de morți și încă pe atâția răniți au constituit jertfa de sânge pentru îmblânzirea acestui balaur uriaș! Așa cum Meșterul Manole n-a putut înălța Mănăstirea Argeșului, până n-a sacrificat în zidurile ei ce avea el mai scump, așa și ‘Transfăgărășanul’ și-a cerut tributul lui de materiale, sudoare, lacrimi, vieți omenești și sânge!’ Pentru noi, constructorii, ‘Transfăgărășanul’ a însemnat, pe lângă afirmarea noastră ca specialiști, și cea mai mare încleștare fizică și nervoasă din viața noastră. Am fost ca în război!’, notează CNAIR.
Potrivit sursei citate, pe versantul Nordic, la cota 1.200 m, se află monumentul ‘Poarta Geniștilor’ care comemorează evenimentul din martie 1971, când trupele de geniu ale Armatei Române au deschis un sector foarte dificil al Transfăgărășanului prin dinamitare și pe a cărui placă este scris: ‘Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc Poarta Geniștilor.
‘Câțiva kilometrii mai sus, la cota 1.600, se găsește ‘Poarta Întâlnirii’, un monument pe a cărui placă este scris: ‘În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc Poarta Întâlnirii’, menționează compania.
Renumit pentru frumusețea sa aparte, Transfăgărășanul atrage anual foarte mulți turiști din țară și din străinătate.
Datorită efortului și sacrificiului inginerului Dumitru Ducaru, alături de Colonelul Nicolae M. Mazilu și de toți cei care au muncit la acest proiect, România se mândrește astăzi cu un drum minunat, care apare în toate materialele despre țară și care a fost numit de cei de la emisiunea ‘Top Gear’ drept ‘cel mai surprinzător drum din lume, precizează CNAIR.
‘Cel mai bun drum din lume! România, îți mulțumim că ai acest drum.’, a afirmat Jeremy Clarkson, BBC.
În cartea inginerului Dumitru Ducaru, ‘Fascinația trecerii munților’, precum și în Monografia IPTANA ’50 de ani de proiectare pentru infrastructura transporturilor, 1953-2003′, sunt detaliate unele elemente tehnice ale Transfăgărașanului.
Conform sursei citate, lungimea totală a drumului este de 91 km, împărțiți astfel: 40 km terasamente din pământ, 21 km terasamente din material stâncos și 30 km de lărgire a drumului existent.
Totodată, lățimea părții carosabile este de 6 metri, la care se adaugă supralărgiri în curbe, iar lățimea platformei este de 8 metri, tot cu supralărgiri în zonele de curbe.
‘Partea carosabilă este acoperită cu îmbrăcăminte asfaltică. Traseul are 800 de curbe în plan orizontal, iar serpentinele însumează o lungime totală de 5432 metri, cu raze minime de 15 metri, racordate prin curbe progresive – clotoide. Declivitățile variază între 6% și 8% pe o distanță de 23,293 km, iar pe alte segmente sunt mai mici de 6%, cu unele porțiuni punctuale de 9% și 9,23%. Altitudinea maximă atinge 2.040 metri, în zona km 117. Sunt cinci tuneluri cu o lungime totală de 1226,10 metri, cel mai lung măsurând 878 metri’, notează CNAIR.
Pe întreg traseul s-au executat terasamente în volum de 3,8 milioane metri cubi din pământ și stâncă, zidărie în volum de 290 de mii metri cubi pe o lungime de 8036 metri, 28 de poduri și viaducte, 515 podețe, 80 km de parapete și 1108 metri de copertine.
‘Transfăgărășanul nu este doar un drum, el este un reper național, o realizare tehnică remarcabilă și nu în ultimul rând, o lecție de voință și solidaritate.’, notează CNAIR.
