Afecțiunile psihice ocupă locul al cincilea într-un top al celor mai solicitate specialități medicale pentru care pacienții s-au prezentat în ambulatoriul clinic de specialitate în județul Olt, iar medicul psihiatru Sorin Brătoi afirmă că o posibilă explicație este creșterea patologiei de anxietate, în condițiile stresului și pandemiei.
Reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Olt au precizat, la solicitarea AGERPRES, că în județul Olt cele mai solicitate specialități medicale pentru care pacienții s-au prezentat în ambulatoriul clinic de specialitate pe parcursul anului 2024, au fost: cardiologie ( 20.459 pacienți ); diabet zaharat, nutriție și boli metabolice (18.600 de pacienți); oftalmologie (17.927 de pacienți); neurologie (17.296 de pacienți); psihiatrie (peste 16.300 ).
‘Topul celor mai solicitate specialități la nivelul județului Olt se menține și în acest an. Numărul asiguraților care accesează servicii medicale este în creștere constantă, reflectând un acces tot mai facil la consultații de specialitate, dar și un interes sporit pentru menținerea sănătății, conștientizând riscurile la care se supun în lipsa unui control medical’, a comentat purtătorul de cuvânt al CAS Olt, Constanța Florea.
Adresabilitatea către medicul psihiatru a crescut constant în ultimii 10-15 ani, a declarat, pentru AGERPRES, medicul psihiatru Sorin Brătoi, director medical al Spitalului de Psihiatrie Cronici Schitu Greci.
‘În vremurile pe care le trăim, una dintre componentele implicate în majoritatea afecțiunilor este stresul. Așa încât este firesc să avem în top afecțiunile cardiovasculare, iar în ceea ce privește afecțiunile psihiatrice, adresabilitatea către medicul psihiatru crește constant și a crescut constant în ultimii 10-15 ani. Și pot să vă spun asta și din experiență proprie, dar și din experiența din familie, a tatălui meu, care a lucrat în ambulatoriu, și am constatat că după 2010 adresabilitatea către Psihiatrie, în special în ambulatoriu, dar și în serviciile spitalicești, a crescut constant’, a spus Sorin Brătoi.
Medicul opinează că stresul și pandemia au constituit o combinație de factori ce au dus la amplificarea pacienților cu afecțiuni psihice.
‘Părerea mea este că stresul este una dintre principalele componente și, în subsidiar, după pandemie, adresabilitatea a crescut substanțial pe patologie de anxietate, tulburarea depresiv-anxioasă. Foarte mult după pandemie s-a amplificat numărul de pacienți psihiatrici cu aceste afecțiuni. Sigur, și tulburările psihotice, schizofrenia, se mențin, dar, în special, repet, în special, problemele de anxietate, tulburarea depresiv-anxioasă. Și cred că aici este o combinație, o dată, după pandemie, care a resetat complet societatea și, doi la mână, stresul care a devenit încet, încet mai accentuat’, a afirmat Sorin Brătoi.
Acesta a arătat că stresul continuu și pandemia,au generat creșterea adresabilității cabinetelor de psihiatrie.
‘Vedeți dumneavoastră, o să ziceți, bine, bine, stresul! Ce se întâmplă, de unde atâta stres? Creierul uman este conceput să reziste unui stres foarte mare pe o perioadă foarte scurtă de timp. Ieșea omul din peșteră, avea de vânat, vâna, dacă supraviețuia era bine, vâna, mânca și gata. Dar când se întorcea în peșteră, nu avea rate la peștera, nu avea curent la peștera și de aici vin toate problemele, deci, nu este făcut pentru stresul pe care îl îndurăm acum. În sensul că acum avem un stres de nivel mediu, pentru că avem adăpost, avem căldura, avem lumină, dar toate vin cu niște costuri. Îndurăm un stres de nivel mediu, dar constant pe toată perioada vieții, părerea mea. Este vorba, dacă privim în urmă, cum este structurat creierul. Creierul uman este făcut pentru stres de nivel maxim, dar pe perioadă scurtă de timp. Ce trăim acum este un stres de nivel mediu, dar tolerabil dacă n-ar fi continuu, dar care este continuu și de aici apar probleme. La care, repet, episodul pandemic, deci anii 2020, în special 2021 și ce a urmat după, au generat această explozie, această creșterea adresabilității la medicul psihiatru pentru fenomenele din grupa anxietate – anxietatea, tulburarea depresivă, anxioase, atacurile de panică. Și persoane tinere, adică, credeți-mă, stau de vorbă cu pacienți de 20, 22, până în 25 de ani’, a explicat medicul.
Sorin Brătoi a punctat că, odată cu dezvoltarea tehnologiei, ‘își arată colții’ și viața online, ce poate duce la închiderea în sine.
‘Și aici este o discuție interesantă, capcana asta a vieții online își arată colții, de cele mai multe ori. Și asta sunt de vorbă cu copiii, în general, tinerii. Oamenii maturi, cu experiență de viață, pot să facă puțin diferența. Dar, părerea mea, de unde apar situațiile astea de neadaptare și de stres și de închidere în sine? Pentru că, în viața online, majoritatea oamenilor tind să posteze și să arate doar partea pozitivă. Acum, nimeni nu-și postează necazurile și prin comparație, cum ați subliniat, fiecare se uită și spune: ce viață are ăla, uite cum e ăla și eu n-am nimic. Și lucrul ăsta se accentuează și de ce te uiți o dată, de ce tot începi să te uiți și mai mult și constați că mai mulți sunt cu chestii mai grozave decât ale tale și apare închiderea asta în sine’, a completat Brătoi.
Sorin Brătoi a menționat și dependența de mijloacele electronice, printre posibilele explicații pentru tulburările de anxietate.
‘Deja este cuantificată dependența de mijloacele electronice și, de asemenea, am citit chiar cu amuzament, cu ceva timp în urmă, o nouă formă de anxietate, anxietatea de 1%, baterie, manifestată în rândul tineretului. Noi, când ne-am format ca personalitate, am învățat la școală, ne-am făcut o cultură, o bază și am învățat să căutăm informațiile pe baza educației pe care am primit-o din diverse surse. Ei au la îndemână o singură sursă, un buton, și, din păcate, sunt inundați de prea multe informații și li se livrează concluziile. Și creierul este obișnuit să nu mai stea să analizeze, să compare, să caute surse, să facă diferența, să lege cu ce a învățat și pe ce și-a construit fundația, ci să ia direct concluziile. Și de aici apar toate aceste tulburări’, a adăugat Sorin Brătoi.
