Guvernul a aprobat luni, prin ordonanță de urgență, o serie de modificări și completări la OUG nr. 52/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare.
Potrivit unui comunicat al Executivului, prin noile reglementări sunt aduse clarificări și îmbunătățiri cadrului aplicabil angajamentelor și cheltuielilor bugetare la categoria ‘Bunuri și servicii’, scopul principal fiind menținerea disciplinei financiare și limitarea risipei bugetare.
‘Măsura are ca obiectiv asigurarea unei utilizări prudente și eficiente a fondurilor publice, concomitent cu o flexibilizare administrativă a normei, pentru a reduce necesitatea aprobării unor memorandumuri individuale în situații punctuale’, se arată în comunicat.
Sursa citată face o serie de precizări privind contextul și impactul modificărilor operate.
‘În anul 2023, regula s-a aplicat atât autorităților centrale, cât și celor locale, generând economii importante la nivelul cheltuielilor publice și contribuind la consolidarea disciplinei financiare, inclusiv în zona cheltuielilor de capital. În anul 2024, măsura a fost menținută doar pentru autoritățile administrației publice centrale, atât pentru categoria bunuri și servicii, cât și pentru categoria cheltuieli de capital. Forma aprobată în anul 2025 a fost, de fapt, mai echilibrată și mai flexibilă decât cea din anii anteriori. Aceasta s-a aplicat exclusiv categoriei de cheltuieli ‘Bunuri și servicii’ și a permis, printr-o procedură transparentă de aprobare prin memorandum, posibilitatea exceptării pentru instituțiile publice – centrale și locale – în situațiile justificate. Prin acest mecanism, ordonatorii principali de credite și Guvernul au avut la dispoziție un instrument suplimentar de control, care a permis gestionarea mai eficientă a resurselor publice și limitarea risipei bugetare, prin amânarea unor cheltuieli care nu erau urgente, fără a afecta însă plățile esențiale sau serviciile publice în derulare’, se spune în comunicat.
Față de cele arătate, la propunerea autorităților publice locale și a consultării ministerelor, prin modificările adoptate, Guvernul îmbunătățește norma din punct de vedere procedural, introducând mecanisme de excepție clar definite, care reduc birocrația și răspund nevoilor reale ale instituțiilor publice.
Principalele îmbunătățiri aduse prin reglementările adoptate luni vizează, între altele, introducerea unor excepții justificate pentru următoarele categorii de cheltuieli:
* Studii și activitate de consultanță necesară pentru pregătirea proiectelor de investiții și depunerea cererilor de finanțare, inclusiv a celor finanțate din fonduri europene;
* Activități cultural-artistice și de patrimoniu, desfășurate potrivit OG nr. 51/1998, Legii nr. 186/2003 și Legii nr. 422/2001;
* Cheltuieli aferente asistenței juridice referitoare la arbitrajele și litigiile internaționale;
* Alte cheltuieli cu impact bugetar redus, dar necesare pentru buna funcționare a unor servicii publice esențiale furnizate de structuri ale administrației central, fără a fi necesară aprobarea prin memorandum.
‘De asemenea, a fost introdus un mecanism flexibil la nivelul autorităților publice locale: în situațiile în care o cheltuială nu poate fi amânată după 1 ianuarie 2026, ordonatorii de credite pot aproba, pe baza unei note justificative, derogări de la limitările impuse de OUG nr. 52/2025, fără a mai fi necesară promovarea unui memorandum în Guvern’, se spune în comunicat.
Totodată, actul normativ prevede posibilitatea ca excedentul bugetar local și disponibilitățile din secțiunea de funcționare să poată fi utilizate cu prioritate pentru finanțarea serviciilor sociale.
Această măsură asigură stabilitatea și continuitatea serviciilor sociale la nivel local și sprijină protejarea categoriilor vulnerabile, precizează sursa citată.
