Prețul energiei electrice și termice va crește ușor, de la 1 noiembrie, pe fondul majorării cu 62% a taxei de cogenerare, de la 0,0084 lei/kWh – anul trecut, la 0,0136 lei/kWh – începând de sâmbătă, potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
‘Din 2011, românii sunt obligați să achite o ‘taxă’ de cogenerarea de înaltă eficiență pentru fiecare kWh consumat, cu scopul finanțării construcției de noi centrale/modernizarea celor existente, care să aibă o eficiență superioară și astfel să ajungă să producă energie electrica și termică mult mai ieftină în viitor. Practic, după 14 ani de plată a acestei taxe energia electrică de către români, ar fi trebuit să avem energie termică și energie electrică mai ieftină și nu mai scumpă’, susține președintele AEI, Dumitru Chisaliță, într-o analiză transmisă AGERPRES.
Taxa sau contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență este o sumă percepută clientului pe fiecare kWh de energie electrică consumată, introdusă pentru a finanța producătorii de energie care generează simultan energie electrică și termică (cogenerare), cu eficiență ridicată.
Această schemă a fost instituită în conformitate cu Directiva de eficiență energetică (Directiva 2004/8/CE, transpusă în România prin Hotărârea de Guvern nr. 1215/2009 și Ordinul ANRE nr. 107/2011), și prevedea dezvoltarea în România cu banii strânși din această taxă, de centrale de cogenerare cu randamente de 75 – 80%, respectiv centrale în care costurile cu combustibilul trebuia să se reducă de 2,5 ori, permițând astfel posibilitatea reală de scădere a prețului energiei electrice și energiei termice (randamentul CET-urilor românești vechi fiind estimată în unele lucrări la circa 30%).
‘Specularea unor articole din Directiva Europeană privind producerea de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență a permis schimbarea scopului pentru care a fost gândită taxa de cogenerare, și a fost deturnată pentru a continua ‘subvenționarea mascată’ a sistemului de producție a energiei termice’, menționează Chisăliță.
Durata inițială a schemei a fost 2011 – 2023 și, ulterior, a fost prelungită până în anul 2033. Valoarea taxei a evoluat în această perioadă urmând să atingă valoarea de 0,00136 lei/kWh începând cu 1 noiembrie 2025, când va crește cu 62%.
Specialistul AEI susține că, din 2011 până la sfârșitul lui 2024, s-au acumulat peste 13 miliarde de lei (aproximativ 2,6 miliarde de euro), bani care s-au folosit aproape exclusiv la subvenția energiei termice în 10 – 15 orașe.
‘Această creștere a cuantumului taxei de cogenerare determină o creștere de 0,5% a prețului energiei electrice. Sigur, această creștere a prețului energiei electrice nu este semnificativă, dar se pune problema echității: De ce un consumator de energie electrică dintr-un sat din Munții Apuseni, care nu are nici un venit, să achite o parte din factura din energia termică a unei persoane care trăiește într-un oraș cu salarii de mii de euro? Începând cu 1 noiembrie 2025, intră în vigoare TVA redus, de 11%, pentru termoficare, valabil până la 31 martie 2026, destinată încălzirii populației, școlilor, spitalelor și altor instituții publice, dar doar în perioada 1 noiembrie – 31 martie, conform Legii nr. 39/2023 și Codului Fiscal actualizat (art. 291 alin. 3 lit. n)’, a transmis președintele AEI.
Potrivit sursei citate, prețul facturat către populație pentru o gigacalorie (Gcal), în București, de la 1 noiembrie 2025, va fi de 366,94 lei (cu TVA), iar costurile lunare estimate pentru achitarea energiei termice sunt de 330 – 370 de lei pentru o garsonieră, 480 – 550 de lei pentru un apartament cu două camere, între 320 și 730 de lei pentru un apartament cu trei camere și între 870 și 990 de lei pentru un apartament cu patru camere.
Astfel, conform AIE, în iarna 2025/2026 vom avea o creștere de 2% a prețului energiei termice pentru consumatorul final. În acest context, costul mediu cu energia termică în București, în lunile de iarnă 2025/2024, vor fi mai mari cu circa 8 lei/lună la o garsonieră și cu până la 18 lei/lună pentru un apartament cu patru camere.
Sursă foto: Dumitru Chisăliță – Facebook
