Institutul Național de Statistică (INS) a lansat, din această lună, un newsletter lunar care sintetizează cei mai importanți indicatori statistici publicați în cursul lunii anterioare, a anunțat marți instituția.
Astfel, INS a transmis deja primul newsletter care cuprinde indicatorii publicați în cursul lunii octombrie.
Potrivit datelor statisticii, România acumulează, în fiecare an, deficite comerciale de dimensiuni mari la produsele agro-alimentare.
‘Cererea populației și a industriei agro-alimentare este cu mult mai mare decât producția națională pentru produse agro-alimentare. La multe dintre acestea, avem un potențial de producție ridicat, dar, din păcate, din cele mai diverse motive, importurile acestora sunt de dimensiuni mari. Dintre aceste produse la care înregistrăm, cel puțin în ultimii ani, deficite comerciale importante, menționăm numai câteva: carnea de porc, merele, laptele, smântâna etc. Pentru alte produse agro-alimentare obținute în urma prelucrării materiilor prime, cererea internă a populației este satisfăcută într-o proporție destul de mare prin import, realizat, în cea mai mare parte, din țări ale UE. Amintim, în acest sens, numai câteva dintre aceste produse: zahăr, brânză de vacă, dulciuri etc. Oare cât de mult ar spori deficitul comercial la produsele agricole, dacă nu s-ar înregistra și excedentele comerciale la produse agricole ce sunt incluse în trei capitole (Capitolul 10 – Cereale, Capitolul 1 – Animale vii și Capitolul 10 – Semințe) dintre cele 23 de capitole în care sunt incluse produsele agro-alimentare?’, se menționează în comunicat.
Astfel, pe parcursul primelor opt luni din acest an, România a importat produse în valoare de aproape 85,3 miliarde euro și a exportat produse de numai 63,3 miliarde euro, înregistrând în aceste condiții un deficit de aproape 22 miliarde euro, precizează sursa citată. Mai mult, deficitul înregistrat pe parcursul perioadei din acest an pentru produsele ce fac obiectul activității de comerț exterior a crescut cu 4,9% în raport cu rezultatele obținute pentru aceeași perioadă a anului trecut.
‘În cazul comerțului exterior cu Alimente și animale vii, constatăm că, în primele opt luni din 2025, s-au importat mărfuri în valoare de peste 7,5 miliarde euro și s-au exportat în valoare de 4,1 milioane euro, înregistrând-se un deficit de 3,4 miliarde euro. Toate acestea, în condițiile în care exporturile din această perioadă au crescut cu 8,3% în raport cu cele din aceeași perioadă din anul trecut, iar importurile au crescut cu 3,1%. În aceste condiții, notăm că schimburile comerciale cu Alimente și animale vii au contribuit la deficitul comerțului cu mărfuri înregistrat în primele opt luni cu nu mai puțin de 15%. Câteva aspecte sunt relevante în evaluarea capacității României pentru asigurarea consumului alimentar al populației din producție proprie și de reducere a deficitului comercial extern în perioada următoare’, se arată în document.
Reprezentanții INS susțin că România este țara cu potențialul agricol cel mai ridicat la nivel european.
‘Dimensiunea și caracteristicile agriculturii din țara noastră, în context comunitar, rezultă în mod evident din câteva date statistice: deținem 7,2% din suprafața agricolă utilizată în țările din Uniunea Europeană; pe fondul fărâmițării excesive a exploatațiilor agricole, deținem aproape o treime (32,7%) din totalul exploatațiilor agricole existente la nivel european; an de an, obținem mai mult de 10,7% din producția de cereale la nivel european, iar la unele produse agricole (porumb, grâu, floarea soarelui etc.) suntem printre producătorii cei mai importanți dintre țările europene’, precizează INS.
Conform sursei citate, România înregistrează excedent comercial semnificativ numai la trei capitole de produse agro-alimentare, și anume: cereale, semințe și animale vii.
‘Produsele incluse în cele trei capitole sunt din categoria materiilor prime agricole cu o valoare adăugată redusă; mai mult, producția acestora este influențată într-o mare măsură de condițiile climaterice, iar prețurile de vânzare sunt dependente de evoluțiile de pe principalele piețe internaționale’, susțin reprezentanții INS.
Totodată, INS menționează că România este o țară atipică la nivelul UE dacă avem în vedere că mai mult de 46% din populația rezidentă locuiește în mediul rural.
‘Din punct de vedere al asigurării consumului alimentar al acestei populații, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: fenomenul de îmbătrânire al populației din mediul rural este mult mai accentuat decât în mediul urban; producția agricolă în gospodării pentru multe produse agricole de bază s-a redus în ultimul timp, iar consumul de produse agro-alimentare se asigură prin procurarea acestora din rețeaua comercială care s-a extins mult în ultimul timp și în mediul rural. În aceste condiții, o parte importantă a populației, care în trecut își asigura necesarul de produse agro-alimentare din producție proprie, astăzi, dar mai ales în viitor, este obligată să apeleze la achiziționarea de produse de pe piața liberă’, se mai arată în document.
Potrivit Statisticii, la nivelul anului 2024, deficitul comercial extern al țării a fost de 33,4 miliarde euro, din care 4,9 miliarde euro, reprezentând 14,7% din deficitul balanței comerciale cu bunuri la produsele agro-alimentare.
‘Mai mult, un număr de 31 produse agro-alimentare de bază din consumul zilnic al populației a generat un deficit de peste 4 miliarde euro la nivelul anului 2024; tot la nivelul acestui an, s-au înregistrat deficite mari la produse agro-alimentare importante în consumul populației (la carnea de porc s-a înregistrat deficit de peste un miliard euro, la brânza de vaci de peste 400 milioane euro; la un produs tradițional, precum bulionul, mai mult de 90% din consumul intern se asigură numai din import etc.)’, se precizează în comunicat.
