Circa 68% dintre utilizatorii de internet din România, echivalentul a aproximativ 7,9 milioane de persoane, se joacă cel puțin o dată pe lună, conform celui mai recent studiu național privind profilarea și segmentarea utilizatorilor de jocuri video.
Realizat în luna iulie 2025 de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) și Banca Transilvania, studiul oferă o imagine detaliată și actualizată a comportamentului gamerilor români.
‘Conform datelor colectate, 68% dintre utilizatorii de internet din România, echivalentul a aproximativ 7,9 milioane de persoane, se joacă cel puțin o dată pe lună. Este o creștere ușoară față de 2022, în ciuda scăderii generale a populației, susținută de extinderea accesului la internet, inclusiv în mediul rural’, se menționează într-un comunicat al autorilor studiului.
Potrivit sursei citate, PC-ul sau laptopul rămân platformele cele mai utilizate pentru gaming în România, fiind folosite de 61% dintre jucătorii activi; mai mult, 42% din respondenti, în special bărbați, au indicat ca PC-ul este dispozitivul preferat pentru gaming. Mobilul sau tableta se mențin pe locul al doilea, cu o utilizare de 55%, fiind preferate de 20% din utilizatori, în special de femei. Consolele sunt folosite de 46% dintre jucătorii activi, ceea ce indică o creștere față de anii anteriori, iar 30% le preferă ca platformă principală. În medie, un jucător român utilizează 2,8 platforme pentru gaming, ceea ce indică o diversificare a experienței de joc.
Frecvența de joc rămâne ridicată: 42% dintre jucătorii pe PC se joacă zilnic, la fel și 48% dintre cei care folosesc dispozitivele mobile. În ceea ce privește achizițiile, 67% dintre jucătorii activi investesc lunar în jocuri pentru consolă. Magazinele digitale precum Steam sau Epic Store rămân principalele surse de achiziție, însă înregistrează o ușoară scădere față de 2022.
Pirateria este în scădere, iar motivația principală rămâne prețul ridicat al jocurilor, deși tot mai mulți jucători declară că plătesc de fiecare dată când un joc este cu plată.
Studiul mai relevă că tehnologiile bazate pe inteligență artificială sunt privite cu optimism: 80% dintre respondenți cred că AI va facilita dezvoltarea jocurilor, iar 74% anticipează apariția de conținut nou generat automat.
În același timp, 57% dintre jucători folosesc aplicații bancare pentru a gestiona plățile în jocuri, iar 79% nu au întâmpinat probleme legate de pierderi financiare.
De asemenea, potrivit sursei citate, streaming-ul video devine parte integrantă din cultura gamerilor, în contextul în care 73% dintre jucătorii activi urmăresc zilnic conținut despre jocuri, în special pe YouTube, care rămâne platforma dominantă.
Și participarea la evenimente de gaming este în creștere. O treime dintre respondenți au participat la evenimente precum East European Comic Con, Bucharest Gaming Week, Gaming Marathon sau Esports Kings, semnalând o consolidare a comunității locale de gaming.
‘Ne aflăm la a treia ediție a studiului ‘Jocurile video în România’, iar cercetarea ne arată o piață mai diversă, mai conectată și mai conștientă. Vedem jucători tot mai implicați, care explorează jocurile nu doar ca mijloc de relaxare, ci și ca formă de expresie, socializare și chiar dezvoltare personală. Consecvent cu datele din studiile precedente, publicul din 2025 reflectă o cultură de gaming care a depășit barierele de vârstă, gen sau format. De asemenea, aproape jumătate dintre consumatori plătesc lunar pentru jocuri sau conținut suplimentar, iar tot mai mulți participă la evenimente dedicate gamingului. Avem de-a face cu o formă de divertisment mainstream, un fenomen cultural, social și educațional’, a declarat Cătălin Butnariu, membru al Consiliului Director RGDA și coordonator al studiului, citat în comunicat.
Un element nou introdus de această ediție a studiului este ilustrarea diferențelor între generații, care arată trenduri interesante. Generația Z este cea mai activă: 22% dintre tineri petrec peste patru ore pe zi în jocuri, preferă consolele și PC-ul, și achiziționează jocuri digital. Millenials preferă jocurile de strategie și sunt activi pe mai multe platforme, în timp ce Generația X se joacă mai puțin, preferă dispozitivele mobile și Facebook, și investește mai puțin în jocuri.
Așadar, concluzionează studiul, jucătorul român din 2025 este mai conectat, mai divers și mai dispus să investească în experiențe de calitate. Consolele au devenit mai populare, mobilul rămâne o platformă larg accesibilă pentru majoritatea utilizatorilor, iar AI-ul și streaming-ul video modelează viitorul industriei.
Studiul a fost realizat pe două eșantioane: unul reprezentativ național, format din 1.043 de respondenți cu vârste între 15 și 64 de ani, și unul axat pe jucători activi, cu 1.038 de respondenți care se joacă frecvent pe cel puțin una dintre platformele PC/laptop, consolă, mobil sau tabletă.
