Rata de colectare selectivă a deşeurilor în judeţul Olt se va dubla în 2025 faţă de anul precedent şi va ajunge la 12%, a declarat marţi, în şedinţa Colegiului Prefectural, şeful Gărzii de Mediu Olt, Gheorghe Neaşca, acesta menţionând că din cauza neatingerii obiectivului de 50% colectare selectivă, autorităţile locale plătesc sume importante anul către Fondul de Mediu.
Neacşa a precizat că în anul 2024 rata de colectare selectivă a deşeurilor a fost în judeţul Olt de 5,44%, adică au fost colectate selectiv circa 5.400 tone de deşeuri reciclabile, ponderea cea mai mare constituind-o deşeurile colectate prin sistemul SGR (4.285 tone).
„În anul 2024 a fost colectată o cantitate de 98.839 de tone de deşeuri în amestec, 1.091 de tone de deşeuri colectate separat din deşeuri menajere şi prin sistemul de garanţie returnabilă au fost colectate 4.285 de tone. Se vede aici că este o creştere de patru ori mai mare pe sistemul SGR decât pe colectarea obişnuită, ceea ce este un lucru pozitiv. Asta înseamnă că se vor diminua în anii viitori aceste cantităţi de deşeuri, adică va creşte gradul de colectare selectivă. Pe fiecare localitate a fost o pondere între 3 şi 30% de colectare selectivă, depinde de managementul fiecărei unităţi administrative teritoriale”, a spus şeful Gărzii de Mediu Olt.
Gheorghe Neacşa a menţionat că din cauza neatingerii ţintei de 50% la colectarea selectivă a deşeurilor, localităţile trebuie să plătească milioane de lei la Fondul de Mediu, în raport de procentul înregistrat de fiecare localitate, context în care în urma controalelor Garda de Mediu a căutat soluţii adaptate fiecărei localităţi pentru reducerea cantităţii deşeurilor colectate neselectiv.
Potrivit reprezentantului Gărzii de Mediu, anul trecut municipiul Slatina a plătit la Fondul de Mediu aproximativ un milion de lei.
„Ceea ce este esenţial, în timpul acestor controale, în anul 2025 s-au găsit nişte soluţii concrete, astfel să se găsească soluţii pentru depozitare temporară a resturilor vegetale, fie în vederea compostării sau a eliminării mai târziu. De ce sunt esenţiale aceste lucruri ca să crească gradul de colectare selectivă şi să fie diminuată cantitatea totală generată? Pentru că aici nu vorbim numai de existenţa depozitării necontrolate de deşeuri, dar vorbim şi de sumele care se plătesc, foarte mari, la Fondul de Mediu. Şi dau exemplu Slatina, reşedinţă de judeţ, în anul 2024 a plătit la Fondul de Mediu aproape un milion de lei. Şi nu numai primăria Slatina, dar şi celelalte oraşe mai mici plătesc sume destul de mari la Fondul de Mediu. Am găsit soluţii şi pentru foliile de pe solarii, să fie şi acelea colectate temporar şi apoi să fie depozitate în depozitul ecologic Bălteni. Şi nu numai atât, dar şi pentru deşeurile din construcţii, care rezultă din anumite demolări, rambleerea acestor deşeuri inerte. Şi sper eu că, din analiza pe care am făcut-o, la sfârşitul anului 2025, rata de colectare selectivă să fie undeva la 12%”, a arătat Gheorghe Neacşa.
Şeful Gărzii de Mediu Olt a menţionat că nivelul de 50% de colectare selectivă a deşeurilor ar putea fi atins în judeţul Olt în aproximativ trei ani, în contextul în care din acest an sistemul SGR s-a extins în toate localităţile din judeţ, pentru deşeurile textile au fost amplasate din acest an containere în toate localităţile, iar de anul viitor Slatina va amplasa noi containere pentru colectare selectivă.
„Şi toate aceste lucruri coroborate şi cu măsurile pe care le luaţi, sper că în anul 2026, dacă mergem în acelaşi ritm, să avem tot o dublare, să ajungem undeva în jurul procentului de 20%. Cred că e un procent care e şi realist”, a punctat prefectul judeţului Olt, Cosmin Floreanu.
