O sumă totală de peste 88 de milioane lei a fost plătită producătorilor de legume în spaţii protejate din judeţul Olt, banii urmând să ajungă, începând de joi, în conturile celor aproape 5.000 de fermieri înscrişi în program, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi.
Judeţul Olt se situează pe primul loc pe ţară în ce priveşte producţia de legume în spaţii protejate, cu 4.976 fermieri eligibili în program şi o suprafaţă totală cultivată, pentru care primesc ajutor de minimis, de 1.185 hectare de solarii.
„Astăzi au fost depuse ordinele de plată la Trezorerie şi de mâine, joi, fermierii vor avea banii în conturi. În judeţul Olt s-a plătit în total suma de 88,475 milioane lei pentru 4.976 de producători cu o suprafaţă totală la plată de 1.185 de hectare. Aceste sume reprezintă echivalentul în lei al sprijinului de 1.500 de euro la mia de metri pătraţi de legume cultivate în spaţii protejate. Oltul este primul judeţ pe ţară la acest program cu suprafeţe în creştere, de la an la an”, a spus Ion Drăgoi.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat, marţi, că în acest au fost alocaţi peste 271 de milioane de lei pentru culturile în spaţii protejate, „o sumă fără precedent”.
„Sprijinirea producţiei româneşti de legume este o prioritate a mandatului meu. În 2025 am alocat peste 271 de milioane de lei pentru culturile în spaţii protejate, o sumă fără precedent care le permite fermierilor să fie competitivi, să îşi menţină activitatea şi să ofere consumatorilor legume româneşti de calitate”, a declarat Barbu, potrivit unui comunicat al ministerului.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a precizat că fondurile au fost virate în conturile direcţiilor agricole judeţene, urmând ca acestea să efectueze plăţile către beneficiari până la data de 30 noiembrie 2025.
În total, 16.638 de fermieri beneficiază în 2025 de sprijinul acordat prin HG nr. 325/2025. Programul vizează susţinerea culturilor de legume cultivate în sere, solarii şi alte structuri protejate, contribuind la stabilitatea aprovizionării şi la reducerea dependenţei de importuri.
