Trei acte normative care introduc obligații clare pentru angajatori menite să prevină și să combată violența și hărțuirea la locul de muncă au fost adoptate joi în ședința de Guvern, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, pe pagina sa de Facebook.
‘În fiecare zi sunt oameni care pleacă la muncă cu o teamă ascunsă: teama de a fi umiliți, intimidați, hărțuiți. O teamă pe care, probabil, nu o spun nimănui, nici familiei, nici colegilor, dar care le apasă viața în fiecare zi. De aceea, am propus și au fost adoptate în ședința de Guvern de astăzi trei acte normative care pun accent pe demnitatea și protecția angajatului. Introduc obligații clare pentru angajatori menite să prevină și să combată violența și hărțuirea la locul de muncă. Regulamentele interne vor fi schimbate, procedurile vor fi clar stabilite, iar fiecare angajat va ști unde și cum poate semnala o situație de hărțuire. Mai mult, protecția angajaților se va aplica în toate spațiile publice și private atunci când acestea constituie un loc de muncă’, a notat ministrul.
Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, Guvernul a modificat, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, trei acte normative prin care introduce obligații clare pentru angajatori menite să prevină și să combată violența și hărțuirea la locul de muncă. Acestea adaptează legislația națională la prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii, ratificată de România prin Legea nr. 69/2024.
Primul act normativ, care modifică și completează Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, prevede că angajatorii au la dispoziție 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a noului act normativ pentru a-și adapta regulamentul și procedurile interne cu noile dispoziții, respectiv: includerea în reglementările interne a regulilor privind prevenirea violenței și hărțuirii, dar și a riscurilor psihosociale asociate acestora; identificarea și evaluarea riscurilor împreună cu sindicatele sau reprezentanții salariaților; informarea și instruirea adecvată a lucrătorilor cu privire la pericolele și riscurile identificate de producere a violenței și hărțuirii și la măsurile de prevenție și protecție asociate, inclusiv cu privire la drepturile și responsabilitățile lucrătorilor și ale altor participanți la procesul de muncă; adoptarea unor politici interne care să cuprindă un mecanism confidențial de raportare.
În cazul nerespectării acestor obligații, documentul prevede sancțiuni contravenționale între 3.500 de lei și 7.000 de lei, aplicabile după expirarea termenului de 90 de zile.
Totodată, pachetul legislativ include modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii pentru protecția angajaților și în cazul altor categorii de locuri de muncă, cum ar fi: toate spațiile publice și private atunci când acestea constituie un loc de muncă; locurile în care salariatul este plătit, se odihnește, mănâncă sau folosește grupurile sanitare, instalațiile pentru spălare și vestiare, puse la dispoziție de către angajator; deplasările în interes de serviciu, perioada instruirii, formării, evenimentelor sau activităților sociale in legătură cu munca; comunicările online care au legătură cu munca.
În plus, au fost introduse și obligații ale angajatorilor care să protejeze victimele violenței și a hărțuirii, precum: asigurarea protecției victimelor împotriva oricăror noi abuzuri sau presiuni exercitate împotriva lor; protejarea dreptului la viață privată a persoanelor implicate și confidențialitatea derulării procedurilor privind respectarea legislației referitoare la violența și hărțuirea în domeniul raporturilor de muncă; în situația în care există un pericol iminent și grav pentru viața, sănătatea sau siguranța salariaților din cauza violenței și hărțuirii, angajatorul poate modifica temporar locul sau felul muncii cu acordul salariatului, corespunzător pregătirii profesionale a salariatului.
‘În cazul în care există un pericol iminent și grav pentru viața, sănătatea sau siguranța salariaților din cauza violenței și hărțuirii, acolo unde nu este posibilă modificarea locului sau felului muncii, inclusiv în situația în care nu este posibilă prestarea muncii în regim de telemuncă, angajatorul acordă zile libere plătite pentru salariații victime ale violenței și hărțuirii’, se arată în comunicat.
Pentru nerespectarea acestor noi măsuri de protecție a victimelor sunt introduse sancțiuni contravenționale de la 30.000 la 50.000 lei.
De asemenea, pentru investigarea faptelor de violență și hărțuire la locul de muncă, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale extinde competențele inspectorilor de muncă și completează în acest sens prevederile Legii nr.108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii.
‘Măsurile adoptate astăzi de Guvern au ca scop consolidarea protecției salariaților și apărarea demnității umane, în conformitate cu drepturile fundamentale consacrate prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Constituția României’, precizează reprezentanții MMFTSS în comunicat.
