Crăciunul este sărbătorit în calendarul pe stil vechi pe 7 ianuarie. De asemenea, creștinii ortodocși de rit vechi întâmpină Anul Nou în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.
Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial și a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole.
Crăciunul pe stil vechi, sărbătorit de etnicii ucraineni din Maramureşul istoric.
Foto: (c) PAUL BUCIUŢA/Arhiva istorică AGERPRES
O îndreptare a acestui calendar a avut loc la data de 24 februarie 1582, când papa Grigorie al XIII-lea a făcut reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit ‘gregorian’ sau ‘stilul nou’.
Începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până după Primul Război Mondial, calendarul gregorian a fost adoptat oficial în viața civilă din toate statele popoarelor ortodoxe: Bulgaria și fosta U.R.S.S. în 1918, Serbia și România în 1919, Grecia în 1923.
Crăciunul pe stil vechi, sărbătorit de etnicii ucraineni din Maramureşul istoric.
Foto: (c) PAUL BUCIUŢA/Arhiva istorică AGERPRES
‘Acest fapt, cât și nevoia de uniformizare a calendarului în toate domeniile vieții publice au făcut ca și Bisericile Ortodoxe să reflecteze la îndreptarea calendarului lor (religios sau bisericesc); de aceea, la Congresul interortodox ținut la Constantinopol în anul 1923, s-a hotărât îndreptarea calendarului și în Bisericile Ortodoxe, suprimându-se diferența de 13 zile, cu care calendarul iulian rămăsese în urma celui îndreptat și asigurându-se coincidența anului civil cu cel astronomic, printr-un sistem de calculare (suprimare) a anilor bisecți, mult mai bun decât cel gregorian, deoarece el asigură coincidența anului calendaristic cu cel solar pe o perioadă de timp mult mai mare (aprox. 44.000 de ani). (sursa: ‘Liturgica generală’)
Recomandările Congresului au rămas însă să fie aplicate de fiecare Biserică Ortodoxă autocefală în parte, la momentul oportun, adică atunci când împrejurările vor fi favorabile aplicării îndreptării calendarului.
Colindatori in ajunul Craciunului, pentru credinciosii de rit vechi, din localitatea maramureseana Poienile de sub Munte.
Foto: (c) PAUL BUCIUŢA/Arhiva istorică AGERPRES
Până acum calendarul îndreptat este admis în Patriarhia Ecumenică din Constantinopol; Bisericile din Grecia și Albania; Arhiepiscopia Ciprului; Biserica Ortodoxă din Polonia; Patriarhia Antiohiei; Biserica Ortodoxă Română; Patriarhia Alexandriei (1928); Mitropolia Ortodoxă din Cehoslovacia (autocefală din 8 decembrie 1951); Biserica Ortodoxă din Finlanda (adoptase stilul nou încă din 1917); Biserica Ortodoxă din Bulgaria.
Au rămas cu stilul vechi (calendarul iulian neîndreptat) Bisericile din Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Ortodoxă din Serbia, la care se adaugă mănăstirile Muntelui Athos.
Ritualul arderii stejarului în curtea unei biserici din Novi Sad, cu ocazia Crăciunului pe rit vechi.
Foto: (c) TANJUG
Prin consens însă, Bisericile Ortodoxe care au adoptat calendarul îndreptat au hotărât să serbeze Paștile și toate sărbătorile legate de el ca dată după Pascalia veche, adică împreună cu Bisericile rămase la calendarul iulian neîndreptat.
‘Iar Sfintele Paști le serbăm odată cu creștinii ce țin stilul vechi din celelalte țări, pentru unitatea și pacea Bisericilor noastre surori, care încă nu au îndreptat calendarul, precum Biserica Rusă, Biserica Ierusalimului ș.a. Căci așa s-a făcut înțelegerea de la Moscova, în anul 1948, la Sinodul Panortodox, unde au fost de față aproape toate Bisericile Ortodoxe, prin reprezentanții lor’. (sursa: ‘Ne vorbește Părintele Cleopa’)
Ruşii lipoveni, bulgarii şi ucrainienii din Dobrogea, creştini ortodocşi de rit vechi, provoslavnici, în Ajunul Crăciunului pe rit vechi
Sursa foto: (c) DAN MIHAESCU / AGERPRES FOTO
Așadar, în prezent, din punctul de vedere al calendarului pe care îl întrebuințează, lumea creștină se află împărțită în trei mari grupe: Bisericile Ortodoxe care întrebuințează încă stilul vechi sau calendarul iulian neîndreptat – Patriarhia Ierusalimului, Patriarhia Moscovei, Patriarhia Belgradului, cărora li se adaugă comunitatea monahală de pe Sfântul Munte Athos; Bisericile Ortodoxe care au adoptat calendarul îndreptat după recomandările Conferinței interortodoxe de la Constantinopol din 1923 (între care și Biserica Ortodoxă Română) și care folosesc un calendar mixt, adică stilul nou pentru sărbătorile cu date fixe și Pascalia pe stil vechi pentru sărbătorile cu date mobile; Bisericile Apusene (catolice și protestante), care întrebuințează stilul nou sau calendarul îndreptat prin reforma gregoriană, aplicată integral (atât pentru sărbătorile cu date fixe, cât și pentru cele cu date variabile). (surse: ‘Liturgica generală’, Preot Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Basilica, 2015; ‘Ne vorbește Părintele Cleopa’, ediția a 2-a, vol. 3, Ed. Mănăstirea Sihăstria)
