Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) conduce în preferințele românilor pentru alegerile parlamentare, conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a, dat miercuri publicității.
Potrivit datelor sondajului, 40,9% dintre alegători ar vota cu AUR, 18,2% cu PSD, 13,5% cu PNL și 11,7% ar vota cu USR.
‘Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ‘sigur nu’ vor merge la vot și 10 ‘sigur da’ vor merge la vot, 22,4% dintre români au ales 1, 1,3% au ales 2, 1% au ales 3,2% au ales 4, 3,5% au ales 5, 1,3% au ales 6, 1,9% au ales 7,3, 2% indică 8, 2,6% aleg 9 și 58,4% indică 10. Totodată, 2,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare’, precizează sursa citată.
Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (72% din total eșantion), 40,9% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 38% în noiembrie, 40% în octombrie, 40,8% în septembrie, 40,5% în iunie, 38,1% în mai 2025).
Conform sondajului, 18,2% ar vota cu PSD (față de 19,5% în noiembrie, 17,6% în octombrie, 17,9% în septembrie, 13,7% în iunie, 17,4% în mai 2025), 13,5% cu PNL (față de 14.6% în noiembrie, 14,8% în octombrie, 15,2% în septembrie, 17,3% în iunie, 16% în mai 2025).
Pentru USR ar vota 11,7% dintre intervievați (față de 12,3% în noiembrie, 11,5% în octombrie, 12,8% în septembrie, 13,1% în iunie, 12,2% în mai 2025).
Reprezentanții UDMR ar fi votați de 4,9% din alegători (față de 4,8% în noiembrie, 5,2% în octombrie, 4% în septembrie, 5,2% în iunie, 4,5% în mai 2025).
SENS ar primi 3,4% din voturi (față de 3,2% în noiembrie, 3,4% în octombrie, 2,1% în septembrie, 2,4% în iunie 2025).
POT ar fi votat de 1,5% dintre alegători (față de 3,1% în noiembrie, 2,6% în octombrie, 3,3% în septembrie, 4,2% în iunie 2025)
SOS România ar primi 2,8% (față de 1,7% în noiembrie, 2% în octombrie, 2,8% în septembrie, 1,9% în iunie 2025).
Sondajul mai arată că 1,1% dintre votanți ar da votul unui alt partid (față de 1,8% în noiembrie, 1,6% în octombrie, 0,6% în septembrie, 0,5% în iunie 2025), 2% își exprimă preferința pentru un independent (1% în noiembrie, 1,3% în octombrie, 0,6% în septembrie, 1,4% în iunie 2025).
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group și își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, apreciază că raportul intenției de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) și partidele din opoziția parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 și pe fondul faptului că AUR revine la o intenție de vot de peste 40%, după reculul de la finalul anului trecut, când ajunsese la 38%.
‘Totuși, analiza riguroasă a evoluției intenției de vot în ultimele 9 luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidențiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variațiile de la lună la lună fiind mici și rare. Acest lucru arată că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluțiile din domenii cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război. Ne aflăm deocamdată într-un status-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm și crize politice major’, a menționat Ștefureac, potrivit site-ului INSCOP.
