România traversează o recesiune tehnică prelungită pe fondul politicilor fiscale incoerente din ultimii ani, însă trendul descendent al inflației și perspectiva reducerii dobânzii de politică monetară pot crea condiții pentru reluarea creșterii economice în a doua parte a anului 2026, susține consultantul economic Adrian Negrescu.
”Avertismentele pe care le lansam în urmă cu doi ani s-au transformat astăzi în realitate statistică. Institutul Național de Statistică a confirmat ceea ce politicienii au negat vehement până acum: România traversează o recesiune tehnică prelungită, efect direct al politicilor fiscale incoerente aplicate de guvernările de la Palatul Victoria, fără excepții. Cifrele sunt reci și implacabile – în ultimii doi ani, economia a înregistrat nu mai puțin de cinci trimestre de scădere: primele două din 2024, urmate de trimestrele 1, 3 și 4 din 2025”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook, într-un comentariu intitulat: ”Cronica unei recesiuni anunțate: Cum au îngropat ‘invențiile fiscale’ economia României și ce urmează în 2026”.
Realitatea economică arată, fără niciun dubiu, că mediul de afaceri a fost sugrumat sistematic timp de patru ani, consideră Negrescu.
În opinia sa, ”invențiile fiscale” și taxele suprapuse nu au adus prosperitate la buget, ci au generat un recul inerent. Astfel, pentru populație, termenul tehnic de ”recesiune” se traduce simplu: banii nu mai ajung pentru un trai decent.
”Explozia facturilor la energie, scumpirea alimentelor și povara taxelor au erodat masiv puterea de cumpărare, transformând statistica în dificultăți zilnice pentru milioane de români”, a punctat consultantul economic.
El consideră că, în acest moment, România se află la o răscruce, existând doar două căi de a echilibra situația: reducerea cheltuielilor publice sau o nouă creștere a taxelor.
”Deși unii decidenți politici flutură din nou steagul impozitării progresive – o taxă pe ‘tupeul’ de a câștiga mai mult -, această variantă este nesustenabilă într-o economie deja fragilă”, notează specialistul.
Potrivit acestuia, soluția rațională rămâne ”asanarea finanțelor publice”. Astfel, statul român este obligat să urmeze exemplul mediului privat, care a reacționat rapid la noua realitate recesionistă: companiile au restructurat bugete, au eficientizat costuri și, din păcate, au fost nevoite să disponibilizeze peste 50.000 de angajați în ultimele luni.
”Este timpul ca și aparatul bugetar să treacă printr-o cură similară de eficiență. Pe lângă disciplina bugetară, Ministerul Finanțelor și ANAF au o misiune critică: extinderea luptei cu evaziunea fiscală. Fenomenul a depășit stadiul de simplă problemă bugetară, devenind o ‘cangrenă’ care distorsionează piața. Firmele corecte, care își achită taxele la zi, sunt victimele unei concurențe neloiale tot mai agresive din partea celor care operează ‘la negru”’, a adăugat Negrescu.
Acesta consideră că actualul pachet de măsuri economice propus trebuie să fie doar începutul.
”Pentru o redresare reală, este nevoie de măsuri de stimulare, precum reducerea taxării muncii și creșterea valorii tichetelor de masă, oxigen vital pentru consum și pentru angajați”, susține consultantul economic.
Totuși, există și motive de optimism rezervat, în condițiile în care inflația este pe un trend descendent și există posibilitatea reducerii dobânzii cheie, a mai precizat specialistul.
”Partea plină a paharului arată că inflația este pe un trend descendent, ceea ce va forța Banca Națională a României (BNR) să reducă dobânda de politică monetară, ieftinind creditele în a doua jumătate a anului. Mai important este faptul că economia privată s-a ‘călit’. Companiile au intrat în 2026 mult mai pregătite, cu bugete restructurate și strategii de preț și resurse umane adaptate crizei. Primele semne de revenire sunt deja vizibile: exporturile au reînceput să crească, producția industrială dă semne de viață, iar declinul comerțului cu amănuntul s-a temperat. Dacă tendința se menține, a doua parte a anului ar putea marca, în sfârșit, întoarcerea la o creștere economică reală”, a menționat Adrian Negrescu.
