Singurul muzeu din lume dedicat fluierelor se află în comuna Mălaia, o așezare din nordul județului Vâlcea cu tradiție în păstorit, fiind gândit ca un loc unic în care cei care vor să afle despre patrimoniul sonor al culturii universale o pot face atât prin intermediul instrumentelor muzicale, cât și a poveștilor spuse de oameni care cântă la ele sau le făuresc.
Ideea acestui spațiu cultural aparte aparține membrilor fondatori ai ansamblului Imago Mundi, Oana și Daniel Ivașcu, muzicieni cu experiență în domeniul cercetării muzicale, care și-au dorit ca astfel să aducă muzica mai aproape de copiii din mediul rural și să-i ajute să descopere acest instrument muzical, ce îi însoțește de secole pe păstorii români, nu ca pe o relicvă, ci ca pe un limbaj universal.
‘Ideea cumva ne-a venit firesc. Are legătură cu faptul ca eu și cu Daniel suntem muzicieni în ansamblu Imago Mundi și pe parcursul traseului nostru cu turnee cam prin toată lumea am dublat povestea cu achiziții de instrumente. În felul acesta ne-am trezit cu o colecție pe care o aveam la București, acasă, și ne-am gândit totuși unde putem să o expunem în așa fel încât spațiul să nu fie doar un muzeu în care te uiți, ci e un spațiu dedicat comunității, un spațiu creat împreună cu o comunitate în care fluierul exista, în care fluierul se însoțea, sau mai bine zis ciobanii se însoțeau cu fluierul de mult timp’, povestește Oana Ivașcu.
Foto: (c) RAMONA DINCA / AGERPRES FOTO
Astfel, au ajuns la Mălaia, în mijlocul Tării Loviștei, – o comunitate cu care cei doi lucrau deja de câțiva ani, prin intermediul Asociației Isvor, în proiecte de cercetare și revitalizare a patrimoniului muzical și, împreună cu autoritățile locale, au transformat viziunea într-o realitate, deschizând muzeul în decembrie anul trecut.
De la bun început, proiectul a fost gândit să iasă din tiparul clasic al muzeului sătesc și nu au dorit ca în acest spațiu să fie doar niște săli cu vitrine și etichete, ci un spațiu viu, care să pună fluierul românesc într-un context mai larg – cel al muzicii lumii.
‘Domnul primar își dorea un muzeu al etnografiei. Noi am venit cu o propunere cumva care să rupă linia asta a muzeelor la sat, pentru că asociația noastră de prin 2020 se plimbă prin satele izolate, în întâmpinarea copiilor care nu prea au activități culturale. Și am pornit de la donații de instrument, am pornit de la activități făcute pentru copii din aceste zone, dar am zis să creăm și un loc fix în care și ei să vină, nu numai noi să ne ducem spre ei, un loc care să devină, cumva, identitar pentru Țara Loviștei. Proiectul e într-adevăr unic în lume, mai ales că oferă un context fluierului românesc, adică e pus într-un context mai amplu, oferă cumva o înțelegere asupra muzicii, asupra oamenilor și muzicii, care nu e legată doar de performanța artistică, e legată de comunitate, de viață, de povești’, continuă Oana.
Foto: (c) RAMONA DINCA / AGERPRES FOTO
Tehnologia joacă. de asemenea, un rol important în această nouă abordare de muzeu sătesc, subliniază Oana, care spune că vizitatorii vor avea aici o experiență interactivă, cu ateliere muzicale, sunete autentice accesibile prin coduri QR, imagini 360°, portrete foto-video cu fluierari și multe alte experiențe deosebite.
‘Nu suntem în război cu tehnologia, o folosim dar cu grijă pentru om. Practic, de la un cod QR se poate intra pe site, unde se află mai multe informații despre instrumente. Sunt și niște exemple cu muzicieni, de aici sau de pe afară, care cântă la instrumentele de suflat. Deci, practic, vezi instrumentul, stai de vorba cu noi, dar poți să vezi și să ajungi și mai departe de atât. Proiectul este făcut și în colaborare cu Muzeul Astra și avem fotografii făcute o parte la Muzeul Astra, o parte împreună cu Asociația Moștenitorii din Vaideeni. Noi în iulie-august, asta am făcut- ne-am plimbat prin Vaideeni, am stat în Horezu și am ajuns și la Muzeul Astra ca să filmăm într-o gospodărie și sa vedem instrumentele de meșterit fluiere. Deci, cumva, proiectul deschide lumea și vedem similaritățile, vedem deosebirile…’, adaugă muziciana.
Colecția inițială a pornit de la circa 50 de piese donate chiar de membrii ansamblului Imago Mundi, dar a crescut rapid. O campanie de strângere de instrumente lansată vara trecută a adus donații din partea unor institute culturale și muzicale internaționale, încântate de ideea unui astfel de proiect, astfel că astăzi, la Mălaia, sunt expuse aproape 100 de exponate – de la fluierele ciobănești din Vaideeni și din toată Țara Loviștei și până la instrumente de suflat și nu numai de pe toate continentele.
Foto: (c) RAMONA DINCA / AGERPRES FOTO
‘Eu cânt la oboi, iar aici sunt trei instrumente de la care practic am construit colecția – bombarda bretonă, zurna din Armenia și shehnaiul din Orientul Mijlociu – instrumente care se regăsesc în mai toată Asia. Din luna iulie (anul trecut, n.r) am făcut și o campanie de strângere de fluiere și multe instrumente ne-au venit după aceea. Cred ca am ajuns la vreo suta de instrumente. Sunt din regiuni diverse, adică avem cam de pe toate continentele, avem instrumente vechi sau instrumente noi, pentru că fluierul nu e doar o relicvă, nu e ceva ce pui și nu mai scoți dintr-un sertar, e ceva ce evoluează și lucrul ăsta, de fapt, îl povestește Muzeul Fluierelor Lumi – despre felul în care comunitățile l-au transformat, că sunt comunități artistice, că sunt oameni care au drag de muzică’, mai spune inițiatoarea acestui proiect.
Muzeul își are sediul în școala din satul Săliștea, o clădire ridicată acum peste un secol, care se degrada treptat. Autoritățile locale au renovat-o și i-au dat o nouă identitate, transformând-o într-un spațiu cultural care, speră primarul Gheorghe Dinculescu, va deveni un reper pentru turismul din zonă.
‘Este o atracție turistică în sprijinul comunității noastre. Avem cascade, trasee turistice, un parc tematic, iar acum avem și un muzeu care nu este local, nu este național – este internațional. Clădirea rămăsese într-un con de umbră, dar cu siguranță își va regăsi adevărata valoare prin exponate, prin evenimentele care vor avea loc aici, prin ceea ce reprezintă acest muzeu unic în lume’, a declarat primarul Dinculescu.
Foto: (c) RAMONA DINCA / AGERPRES FOTO
Daniel Ivașcu subliniază, la rândul său, că acest proiect, care este finanțat prin Administrația Fondului Cultural Național, este cel mai important din perioada recentă și reprezintă, în același timp, o demonstrație că mediul rural poate fi un promotor autentic al culturii de calitate.
‘Este un proiect cu potențial de creștere pe termen lung. Ideea este că vrem să-i atragem pe copii și să le arătăm lumea prin sunete, dar și prin imagini, pentru că prin accesarea codurilor QR, care se regăsesc la baza fiecărui instrument expus, ajungi pe o pagină dedicată, unde sunt informații suplimentare, fotografii, video și așa mai departe. Dar vrem să atragem cât mai multă lume, în special pe cei care vin să își facă vacanțele în această zonă, absolut minunată. Turismul rural nu mai este însă ce era acum 30 de ani, când oamenii veneau, parcau mașina în curtea unui localnic și stăteau acolo peste weekend, la grătar și când se termină weekendul, gata, acasă. Nu zic că e ceva rău în asta, dar cert este că astăzi, ca turiști în zona rurală vrem mai mult. Vrem să vedem, vrem să explorăm mai mult, iar acest loc le poate oferi turiștilor o experiență inedită’, explică el.
Muzeul Fluierelor Lumii poate fi vizitat în acest weekend, urmând ca administrația locală din Mălaia, împreună cu Asociația ISVOR, să stabilească și să anunțe programul în care va fi deschis acest muzeu în perioada următoare.
Sursă foto principală: impactreal.ro
