Operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligația de a transmite, până la 31 martie 2026, raportările privind măsurile implementate și cantitățile de alimente gestionate pentru reducerea risipei alimentare în anul 2025, iar nerespectarea obligației poate atrage sancțiuni de până la 40.000 de lei, potrivit unui ghid realizat de o societate de avocatură.
Astfel, în jur de 400.000 – 450.000 de operatori economici intră sub incidența legii, dintr-un total de cel mult 1,2 milioane de operatori economici, conform datelor Ministerului Finanțelor citate de compania Grecu Partners. Concret, aproximativ între 33% și 40% din totalul firmelor din România sunt vizate de această măsură.
‘Este pentru prima dată când operatorii economici din România trebuie să raporteze date privind risipa alimentară, iar această cerință nu trebuie tratată superficial. Discutăm despre o raportare serioasă și complexă, care necesită o analiză atentă a fluxurilor interne și documente pregătite corect. Pentru a evita capcane birocratice, interpretări greșite ale obligațiilor legale sau depunerea incompletă a documentației, este recomandat ca aceste documente să fie pregătite cu sprijinul unui avocat. În contextul în care reducerea risipei alimentare este o prioritate la nivelul Uniunii Europene, riscul de controale este ridicat, iar companiile trebuie să trateze această obligație cu maximă responsabilitate’, a explicat Elena Grecu, avocat și fondator Grecu Partners, citată în comunicat.
Conform sursei citate, raportarea se face public, atât pe platforma statului risipaalimentara.madr.ro, cât și pe website-ul firmei.
Înainte de încărcarea raportării, companiile trebuie să se asigure că datele sunt corecte, complete și susținute de documente interne relevante, care reflectă modul în care au fost gestionate cantitățile de alimente și măsurile adoptate pentru reducerea risipei alimentare, precizează sursa citată.
‘În practică, există situații în care firmele pot omite din neatenție anumite informații sau pot transmite date incomplete, mai ales în lipsa unor proceduri interne clare de colectare și centralizare a acestor informații’, se mai arată în document.
De aceea, este important ca operatorii economici să verifice cu atenție documentația înainte de încărcarea pe platforma națională și publicarea pe website-ul propriu, pentru a evita erori, depuneri incomplete sau eventuale solicitări ulterioare de clarificări din partea autorităților.
‘În situația în care operatorul economic nu deține un website, obligația de publicare nu se aplică. Cu toate acestea, planul de diminuare a risipei alimentare trebuie întocmit, păstrat și pus la dispoziția autorităților competente la cerere’, a explicat avocata Elena Grecu.
Potrivit sursei citate, sunt obligați toți operatorii economici din sectorul agroalimentar, vizați de Regulamentul (CE) 178/2002, mai exact orice persoană fizică sau juridică implicată în orice etapă a producției, procesării și distribuției alimentelor.
Astfel, vor trebui să raporteze cei implicați în producția primară (ferme, producători agricoli): ferme de legume, ferme de fructe, ferme zootehnice, producători de lapte crud, stupine, ferme piscicole, producători de cereale etc.
De asemenea, pe listă se mai află: fabrici de panificație, fabrici de lactate, abatoare, unități de procesare a cărnii, fabrici de conserve, unități de procesare a fructelor (sucuri, piureuri), fabrici de bere sau băuturi răcoritoare etc.
În această categorie mai intră: depozite frigorifice, centre logistice, distribuitori de băuturi, distribuitori de produse alimentare, magazine alimentare, supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate, cash & carry etc.
Raportări despre reducerea risipei alimentare vor mai face cei din sectorul de industrie hotelieră și servicii de alimentație publică (HoReCa, cantine, restaurante, cofetării, patiserii etc.), respectiv restaurante, fast-food-uri, cantine (școlare, universitare, spitale, firme), cofetării, patiserii, hoteluri cu servicii de masă, unități de catering, cafenele cu produse alimentare, bistrouri, food-truck-uri.
Operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligația să implementeze cel puțin două măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare: măsuri de responsabilizare pe lanțul agroalimentar (producție, procesare, depozitare, distribuție, comercializare, HoReCa), vânzare cu preț redus a produselor aproape de expirarea termenului de valabilitate sau transfer gratuit către operatori receptori sau către alți operatori economici, pentru consumul uman.
Alte măsuri vizate sunt: utilizare în hrana animalelor, până la expirarea termenului de valabilitate; direcționarea produselor de origine animală improprii consumului uman către utilizatori înregistrați pentru hrana animalelor din adăposturi; direcționarea produselor improprii consumului uman sau animal către transformare în compost; direcționarea produselor improprii consumului uman sau animal către transformare în biogaz, dirijarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman către unitate de procesare autorizată.
‘În practică, observăm că multe companii nu sunt încă pregătite pentru această raportare, fie pentru că nu au implementat măsuri interne de prevenire a risipei alimentare, fie pentru că nu au centralizat datele necesare. Termenul-limită de 31 martie se apropie rapid, iar operatorii economici trebuie să trateze această obligație cu maximă seriozitate, deoarece raportarea presupune documentarea măsurilor aplicate pe întregul lanț operațional și respectarea unor cerințe legale care țin inclusiv de legislația de mediu și de normele sanitar-veterinare’, explică Elena Grecu.
Pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, firmele trebuie să aibă pregătite: Planul anual de diminuare a risipei alimentare; Raportul anual privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit – pentru operatorii receptori și raportul anual privind cantitatea și valoarea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit – pentru operatorii donatori.
‘Se fac controale și se aplică amenzi atât de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), pentru aspectele legate de siguranța alimentară în procesul de transfer al alimentelor, cât și de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și structurile teritoriale de inspecție, pentru neimplementarea măsurilor de prevenire a risipei alimentare, nerealizarea sau netransmiterea raportărilor și nerespectarea regulilor de transfer’, se mai precizează în comunicat.
Amenzile sunt cuprinse între 10.000 și 20.000 lei pentru încălcarea regulilor privind transferul alimentelor și între 10.000 și 40.000 lei pentru neîncărcarea planului și rapoartelor în platformă, după 6 luni de la funcționarea platformei.
Amenda pentru neîncărcarea planului/rapoartelor în platformă nu se aplică microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.
