Ministrul Justiției, Radu Marinescu, i-a trimis, marți, președintelui Nicușor Dan propunerile pentru șefia marilor parchete.
Potrivit unui comunicat al MJ transmis AGERPRES, Radu Marinescu a înaintat președintelui României propunerile de numire în funcțiile de conducere din cadrul Ministerului Public, și anume:
* Cristina Chiriac – pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
* Marius Voineag – pentru funcția de procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
* Ioan-Viorel Cerbu – pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
* Marinela Mincă – pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;
* Marius-Ionel Ștefan – pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;
* Codrin-Horațiu Miron – pentru funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
* Alex-Florin Florența – pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
* Gill-Julien Grigore-Iacobici – pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Radu Marinescu a prezentat și o serie de argumente pentru care a decis să meargă mai departe cu cele trei propuneri care au primit aviz negativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii – Cristina Chiriac, Marinela Mincă și Gil-Julien Grigore-Iacobici.
* Despre procurorul Cristina Chiriac, ministrul Justiției spune că proiectul de management a evidențiat, în mod explicit, ‘o abordare sistemică’ a Ministerului Public, având în vedere atât structurile specializate, cât și parchetele nespecializate, cu identificarea unor disfuncționalități reale și a unor direcții concrete de intervenție.
‘Candidata a detaliat modul în care obiectivele propuse derivă din experiența profesională acumulată la nivelul parchetelor nespecializate, DIICOT și DNA, demonstrând o cunoaștere aplicată a mecanismelor de funcționare și a nevoilor reale ale sistemului. Totodată, corelarea dintre viziunea strategică și măsurile operaționale a fost clar evidențiată prin propunerea unor instrumente concrete de coordonare, monitorizare și eficientizare, ceea ce confirmă că direcțiile de acțiune nu sunt formulate abstract, ci rezultă dintr-o analiză reală și aprofundată a contextului instituțional. Prin urmare, susținerea potrivit căreia candidata nu ar cunoaște realitățile Ministerului Public nu se confirmă în mod obiectiv, fiind contrazisă de conținutul proiectului și de clarificările oferite în cadrul interviului’, arată Radu Marinescu.
* Cu privire la Marinela Mincă, ministrul precizează că observația Secției de procurori privind presupusa lipsă de cunoaștere concretă a realităților DNA ‘nu reflectă ansamblul proiectului de management și experiența’ acesteia.
‘Proiectul demonstrează cunoaștere clară și aprofundată a fluxurilor operaționale, mecanismelor instituționale și vulnerabilităților structurale ale Direcției Naționale Anticorupție. Experiența profesională acumulată, inclusiv în funcții de conducere, asigură capacitatea de a identifica și gestiona realitățile operaționale ale DNA. Analiza SWOT inclusă în proiect identifică riscurile persistente – supraîncărcarea personalului, fluctuațiile de resurse, modificările legislative – și propune măsuri concrete și implementabile, reflectând o înțelegere aplicată și realistă a instituției. Abordarea strategică prezentată de doamna procuror depășește simplele descrieri punctuale, oferind un cadru operațional sustenabil pentru prioritizarea și implementarea soluțiilor. Prin urmare, menținerea propunerii inițiale pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție se fundamentează pe competențele demonstrate, experiența profesională relevantă și capacitatea de a operaționaliza viziunea managerială’, transmite Marinescu.
* În cazul lui Gill-Julien Grigore-Iacobici, ministrul Justiției menționează că analiza proiectului de management și răspunsurile oferite în cadrul interviului au confirmat că acesta are o înțelegere solidă a priorităților strategice ale DIICOT și a măsurilor necesare pentru implementarea acestora.
‘Deși Secția pentru procurori a apreciat că există ‘vulnerabilități substanțiale’ în proiect, observațiile sunt în mare parte subiective și nu reflectă modul în care planul a fost adaptat pentru aplicabilitate concretă, fapt demonstrat prin explicațiile detaliate oferite în cadrul interviului. Domnul procuror a clarificat structura planului, a explicat cum analiza SWOT se corelează cu obiectivele operaționale, a prezentat exemple concrete de aplicare a funcțiilor de management și a detaliat modul în care instrumentele SMART și PCM vor fi folosite pentru monitorizarea activității pe toate palierele. Astfel, proiectul nu reprezintă doar o structură formală, ci un plan aplicabil, fundamentat pe experiența managerială și operațională a candidatului, care asigură creșterea eficienței Direcției în toate domeniile de competență, inclusiv prioritățile legate de criminalitatea organizată, terorism, trafic de persoane și infracțiuni economico-financiare’, subliniază Radu Marinescu.
De asemenea, ministrul a decis să meargă mai departe cu propunerile și în cazul lui Alex Florența și Marius Voineag, fără aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit legii, președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.
Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției.
