Șapte din zece români aleg să își trateze durerile acasă, fără să consulte un medic, arată cel mai recent studiu realizat de CES Bucharest și prezentat la Conferința Națională de Sănătate #UndeDoare.
Studiul BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), realizat în luna mai, arată că peste 60% dintre români spun că nu înțeleg complet diagnosticul primit, iar 76% declară că li se întâmplă să oprească tratamentul prescris înainte de termen. 39% dintre respondenți spun că iau medicamente fără să consulte un medic, iar doar 12% declară că prima reacție este să își facă o programare.
În acest context, reprezentanți ai autorităților de sănătate publică, mediului academic, comunității medicale, organizațiilor de pacienți și industriei private au discutat direcții de acțiune privind prevenția, educația pentru sănătate, accesul rapid la servicii medicale și diagnosticarea timpurie, în corelație cu schimbări de paradigmă în privința finanțării sistemului de sănătate, pentru asigurarea sustenabilității acestuia.
Astfel, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a subliniat că sustenabilitatea sistemului sanitar depinde de reformarea finanțării spitalelor și de consolidarea unui cadru predictibil pentru piața medicamentelor, bazat pe performanță și transparență.
‘Sustenabilitatea sistemului de sănătate nu poate fi asigurată doar prin creșterea resurselor, ci printr-o schimbare de paradigmă în modul de finanțare și evaluare a performanței. România are nevoie de un model care să recompenseze calitatea actului medical, eficiența și rezultatele pentru pacient, nu doar volumul de servicii. Finanțarea spitalelor trebuie orientată treptat către mecanisme care susțin performanța, integrarea serviciilor și răspunsul real la nevoile de sănătate ale populației. În același timp, piața medicamentelor necesită stabilitate și predictibilitate. De aceea, mecanismul de stabilire a prețurilor și de rambursare trebuie reformat pe baze transparente și sustenabile, astfel încât să asigure accesul pacienților la inovație și, în același timp, echilibrul financiar al sistemului. Avem nevoie de un cadru coerent, care să ofere încredere tuturor actorilor și să permită investiții pe termen lung în sănătate’, a afirmat președintele CNAS, potrivit unui comunicat remis presei.
Subiectul finanțării a fost abordat și de secretarul de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, Florin Zaharia, care a vorbit despre necesitatea consolidării disciplinei fiscale și a utilizării eficiente a resurselor publice, în condițiile deficitului bugetar al României.
‘Sistemul de sănătate din România a traversat în ultimul deceniu o transformare structurală fără precedent. Bugetul cumulat al Ministerului Sănătății și al CNAS a depășit pragul de 100 de miliarde de lei în 2025 și se menține la acest prag și în 2026. Este cel mai ridicat nivel din istoria sistemului sanitar românesc. Dar cifrele absolute nu spun tot – relevantă este direcția: între 2014 și 2024, cheltuielile cu sănătatea per cap de locuitor au crescut cu 155%, cel mai mare ritm înregistrat în Uniunea Europeană’, a declarat Florin Zaharia.
‘Prevenția și diagnosticul precoce trebuie să devină priorități reale ale sistemului de sănătate, pentru că ele pot reduce atât povara bolii, cât și presiunea financiară asupra sistemului’, a declarat Radu Gănescu, președintele COPAC.
