Producătorii de varză se confruntă de câteva zile cu supraproducţie, situaţie în care preţul de vânzare de la poarta fermei a ajuns sub costul de producţie, iar mulţi legumicultori au decis fie să doneze cantităţi mari celor dispuşi să recolteze varza, fie să o folosească pentru hrana animalelor ori să o toace cu utilajele pe teren, potrivit preşedintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel.
„Varza timpurie ori te pricopseşte, ori te nenoroceşte, se pare ca asta e situaţia de acum cu varza timpurie, în câmp. E 50 de bani kilogramul, adică nu rentează. Nu ştiu dacă aţi văzut, pe Facebook. Săptămâna trecută, era cineva chiar din Olt, zicea că donează 10 tone de varză, dar să vină cineva să o recolteze. Dacă se vinde la 50 de bani – 70 de bani kilogramul de acasă … Numai că în piaţă e tot 1,50 – 2 lei kilogramul. Deci cine a mizat pe varza timpurie în câmp, anul ăsta nu a fost bine. A scăzut şi puterea de cumpărare a românilor, dar nu chiar aşa, roşia încă e 7-8 lei, 9 lei, 10 lei kilogramul, de acasă, castravetele am înţeles că a rămas la 1,50 lei pe kilogram, când e 2 lei, când e 3 lei pe kilogram, dar la varză a fost nenorocire”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Ion Păunel.
Acesta a menţionat că varza timpurie este un produs sensibil la condiţiile meteo şi a fost afectată de ploile din ultimele zile.
„Dacă a fost şi vremea asta ploiasă, varza asta timpurie e cea mai sensibilă la ploi şi dacă a ajuns la maturitate, crapă. Oricum, în două săptămâni se cam termină. Cine va avea varză de vară să vedem dacă va fi un preţ bun sau rău. Varza timpurie la început a avut un preţ bun, a fost un preţ bun, până acum două săptămâni a fost 2 lei, 2,50 lei, 3 lei de acasă. Cam de 10 zile a început să scade preţul şi acum e de 50 de bani pe kilogram. Dar s-a mai întâmplat (în alţi ani n.r.) să ajungă la 50 de bani şi s-a băgat sub brazdă. E supraproducţie şi cererea e mai mică decât oferta”, a spus Păunel.
Preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt a mai susţinut că preţul scăzut nu e determinat de concurenţa produselor din import în cazul verzei, argumentând că în această perioadă varza de piaţă este produsă în România.
„Varza acum nu se aduce din import, se aduc alte legume din import, dar nu varză. Şi varza timpurie este o varză foarte perisabilă. În sensul că dacă avem condiţii meteo-nefavorabile, vorbind aici de ploaie, grindină şi aşa mai departe, ea se depreciază imediat, crapă şi nu o mai ia nimeni”, a adăugat Păunel.
El a afirmat că e posibilă o supraproducţie şi la cartoful timpuriu, tot un produs perisabil.
Tudor Neagu, un producător de varză din comuna Cilieni, una dintre localităţile cu cele mai mari suprafeţe cu varză timpurie din judeţ, a explicat vineri, pentru AGERPRES, că supraproducţia a fost determinată şi condiţiile meteo din primăvară, respectiv vremea rece care a întârziat plantarea treptată, majoritatea producătorilor fiind nevoiţi să planteze în acelaşi timp.
„S-a plantat cam toată varza odată din cauza timpului şi s-a ajuns la supraproducţie, de două săptămâni. S-a plantat toată odată şi toată lumea a recoltat în acelaşi timp, iar piaţa nu a putut absorbi. De două săptămâni varza are un preţ de 0,50 de bani pe kilogram, la engros, e bătaie de joc. Cantitatea a fost foarte mare, majoritatea oamenilor au tocat-o, a început să se strice, e şi foarte perisabilă. De la ploi, a plouat, a dat căldura pe ea şi nu mai rezistă, crapă, se strică la cotor. Avem destule cămine de bătrâni, case de copii, care nu-şi dau interesul, puteau să vină, să o ia mai mult degeaba, dar nu-şi dă interesul nimeni”, a spus legumicultorul din Cilieni.
Producătorul a precizat că el a avut varză timpurie cultivată pe o suprafaţă de 2,5 hectare, iar în Cilieni circa 70 din legumicultori au avut plantată tot varză timpurie, suprafaţa totală fiind de circa 100 de hectare.
„Mulţi au tocat-o, au băgat freza şi au tocat-o pentru că trebuia să pregătească terenul pentru următoarea cultură, vor pune varză, vinete, pepeni. Eu am avut plantate 75 de mii de fire de varză, pe o suprafaţă de 2,4 hectare, cu investiţie de 70 de mii de lei. Şi am recoltat varza şi am scos 80 de mii de lei. Am reuşit să recuperăm investiţia şi restul, am tocat tot ce a rămas. S-a vândut foarte greu, în condiţia că am cărat cu maşinile noastre. Şi tot a mai rămas, s-a stricat şi am tocat. Şi acum trebuie să plantăm vânăta, să plantăm pepeni … Am dus în piaţă vreo 75 de tone”, a mai arătat legumicultorul Tudor Neagu.
Cultivarea verzei timpurii în câmp asigură producţii rapide la final de primăvară. Se realizează prin răsaduri (50-60 zile), plantate la final de martie – aprilie, când solul ajunge la 8 grade Celsius. Se folosesc de obicei hibrizi cu vegetaţie scurtă, astfel încât recoltarea poate să înceapă în jur de jumătatea lunii mai. Deşi are o dezvoltare rapidă spre final, cultura de varză timpurie este destul de pretenţioasă la început, necesitând udări regulate şi prăşire pentru combaterea buruienilor.
