Valoarea tichetelor de masă ar trebui majorată de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei, prin corectarea formulei de indexare, sau menținută la nivelul actual, dar cu eliminarea contribuției la asigurările sociale de sănătate, pentru creșterea puterii de cumpărare a salariaților, a declarat marți, pentru AGERPRES, profesorul universitar de economie Cristian Păun, în contextul prezentării unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) privind impactul socio-economic al biletelor de valoare.
‘Studiul nostru arată clar că indexarea corectă ar fi, în momentul de față, cu rata inflației, 50 lei de la 45. Și, eventual, putem să discutăm ca această indexare să nu se întâmple. Dacă dăm înapoi contribuția la sănătate într-o primă fază, adică facem zero contribuția la sănătate, putem să obținem acei 4,50 lei, putem să îi obținem nu din creșterea valorii, ci pur și simplu din faptul că renunțăm la contribuția la sănătate pe aceste tichete și atunci nu mărim valoarea, dar măcar scoatem contribuția la sănătate din așa ceva. Sunt diferite moduri în care poți să crești, într-adevăr, puterea de cumpărare’, a explicat Cristian Păun.
Acesta a susținut că principala problemă a mecanismului actual de indexare o reprezintă formula utilizată pentru ajustarea valorii tichetelor de masă, care compară ritmurile de creștere a prețurilor din două perioade consecutive, în loc să reflecte majorarea efectivă a acestora.
‘În primul rând, pe partea de tichete de masă, din punctul nostru de vedere, principala problemă e legată de formula de indexare a valorii acestor tichete de masă, pentru că, în momentul de față, valoarea tichetelor de masă este ajustată în funcție de un indice care compară ritmul de creștere al prețurilor din perioada curentă cu ritmul de creștere a prețurilor din perioada anterioară, ceea ce nu-i corect. Adică, dacă prețurile au crescut în ambele perioade, dar în perioada curentă mai puțin decât în perioada anterioară, valoarea tichetelor ar trebui să scadă, ceea ce nu e în regulă. Cu alte cuvinte, urgent, ministerul ar trebui să modifice această formulă și să pună ceea ce e corect, adică indicele cu care a crescut prețul efectiv de la o perioadă la alta. Asta ar trebui să fie clar corectată’, a precizat profesorul universitar.
Potrivit studiului ASE, mecanismul legal de indexare aplicat în septembrie 2026 nu a produs nicio majorare a valorii tichetelor de masă, deși prețurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an.
‘Legea nr. 165/2018 (art. 32) prevede indexarea semestrială obligatorie a tichetelor de masă cu indicele prețurilor de consum la mărfurile alimentare, cu o clauză de neregresie. Formula de calcul din normele metodologice (HG nr. 1045/2018, art. 33) împarte însă media indicilor lunari dintr-un semestru la media din semestrul anterior. Astfel, formula nu măsoară cât au crescut prețurile, ci dacă ritmul creșterii lor s-a accelerat sau a încetinit’, se arată în document.
Autorii studiului explică faptul că, în perioadele de dezinflație, când prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent, formula poate conduce la o valoare calculată mai mică a tichetului, iar clauza de neregresie împiedică reducerea efectivă a acesteia.
‘Consecința este sistematică, nu accidentală: în perioade de dezinflație prețurile cresc, dar mai încet decât înainte, raportul iese subunitar și formula cere reducerea valorii tichetului. Clauza de neregresie blochează reducerea, iar rezultatul este înghețarea valorii nominale’, precizează studiul.
Astfel, aplicarea formulei în septembrie 2026 a condus la o valoare calculată de 44,86 lei pentru tichetul de masă, sub nivelul de 45 de lei aflat în vigoare, ceea ce a determinat menținerea valorii nominale a acestuia.
Studiul propune modificarea formulei de indexare prin raportarea la evoluția efectivă a prețurilor alimentelor și introducerea unei componente care să țină cont de dinamica reală a veniturilor salariale, calculată pe o perioadă de trei ani.
În scenariul principal analizat, valoarea tichetului de masă ar crește de la 45 de lei la 50,05 lei pe zi, ceea ce ar putea genera anual o valoare adăugată brută suplimentară de aproximativ 2,4 miliarde de lei și ar putea susține echivalentul a 18.100 de locuri de muncă în plus. Într-un al doilea scenariu, valoarea tichetului ar ajunge la 50,54 lei pe zi, iar impactul suplimentar estimat ar fi de aproximativ 2,6 miliarde de lei și 19.800 de locuri de muncă echivalente.
Cristian Păun a subliniat că, pe lângă corectarea formulei, ar trebui luată în calcul și evoluția veniturilor salariale, astfel încât ajustarea valorii tichetelor să țină cont de situația economică și de capacitatea angajatorilor de a le acorda.
‘Pe de o parte, prețurile care ar trebui să fie totdeauna prinse acolo, prețul alimentelor, de preferabil, și așa este acum cu indicele prețurilor la alimente, dar, repet, cu greșeala de formulă aferentă, la care noi sugerăm să se mai adauge și un indicator care ține de productivitatea muncii, astfel încât firmele să își poată permite să acorde aceste tichete de masă fără să fie stresate, pentru că, încă o dată, se vorbește tot timpul de capacitatea firmelor de a le acorda’, a explicat economistul.
În opinia sa, fiscalitatea aplicată tichetelor de valoare le diminuează rolul de instrumente de politică publică și reduce atractivitatea acestora pentru angajatori.
‘În toate aceste tichete de valoare, problema o reprezintă impozitarea, pentru că regimul fiscal de astăzi este destul de împovărător pe aceste instrumente și ele își pierd din semnificație, din rolul pe care îl au, de a fi instrumente de politică publică, nu de politică fiscală. Ele trebuie să servească mai degrabă ca instrumente de politică publică și noi, când le evaluăm prin efectul pe care îl au le evaluăm prin efectul pe care îl au în domeniile țintite de aceste instrumente’, a afirmat profesorul universitar.
Acesta a susținut că tichetele sunt supuse impozitării la acordare, în timp ce bunurile și serviciile achiziționate cu ajutorul lor sunt, la rândul lor, supuse taxării, motiv pentru care consideră necesară revizuirea regimului fiscal.
‘Nu are sens să le încărcăm și de TVA, și de impozit pe profitul la destinație, să le încărcăm apoi de impozite și în momentul în care ele se acordă, pentru că, în felul ăsta, noi, cumva avem un regim de dublă taxare, și când se acordă, și când se cheltuiesc. Haideți să cădem de acord că ele ar trebui impozitate doar o dată. În general, atunci când se cheltuiesc și când se acordă, să nu le mai impozităm’, a mai spus Păun.
Referitor la voucherele de vacanță, economistul a apreciat că valoarea acestora ar trebui corelată cu costul unui sejur și cu posibilitățile de cofinanțare ale beneficiarilor, inclusiv în cazul familiilor cu copii.
‘Nu cerem sau nu recomandăm nimic legat de de voucherele de vacanță, indexarea lor, ci poate o corelare a lor mai degrabă cu ce înseamnă, până la urmă, un sejur de vacanță pentru o familie’, a explicat acesta.
În discuția privind valoarea voucherelor, Cristian Păun a avansat și posibilitatea majorării plafonului de deductibilitate fiscală, subliniind însă că sunt necesare calcule raportate la costurile efective de cazare.
Potrivit studiului ASE, reducerea valorii voucherelor de vacanță de la 1.600 la 800 de lei a fost însoțită de diminuarea volumului acestora cu 59,3% în 2025, iar contribuția estimată la PIB a scăzut de la 0,103% în 2024 la 0,036% în 2025.
Analiza econometrică indică faptul că restricționarea voucherelor este asociată cu aproximativ 951.600 de sosiri și 1,04 milioane de înnoptări mai puține ale turiștilor români, cumulat pentru 2025 și primele opt luni din 2026, comparativ cu scenariul în care regimul anterior de acordare ar fi continuat. Autorii precizează că aceste rezultate reprezintă abateri față de o traiectorie contrafactuală estimată, nu pierderi cauzale demonstrate.
În ceea ce privește tichetele sociale de hrană, Cristian Păun a atras atenția asupra reducerii sprijinului acordat persoanelor vulnerabile, în condițiile în care inflația afectează puterea de cumpărare.
‘Dar noi spunem că efectul a fost pozitiv în momentele în care aceste tichete s-au acordat și că, oarecum, ele au reprezentat un element de protecție socială foarte bun. Ori, taman acum, când inflația lovește foarte tare, tu renunți la acest instrument, ceea ce este cumva nedrept. Este un pic ciudat că, oricât de mult am vrea noi să fim consecvenți cu deficitul, totuși nu poți să lași în urmă niște oameni care, într-adevăr, au probleme sociale’, a declarat economistul.
Conform studiului, în 2025, tichetele sociale de hrană au fost acordate în două tranșe, față de șase anterior, iar numărul beneficiarilor a scăzut de la aproximativ 2,5 milioane la 1,12 milioane. Contribuția economică estimată a acestora a fost de 0,033% din PIB, iar numărul locurilor de muncă echivalente susținute s-a situat la aproximativ 6.600.
Totodată, studiul arată că tichetele de masă au susținut în 2025 o valoare adăugată brută de 21,089 miliarde de lei, echivalentul a 1,10% din PIB, și aproximativ 161.000 de locuri de muncă echivalente. Valoarea tichetelor emise anul trecut s-a ridicat la 18,375 miliarde de lei, în creștere cu 12,9% față de 2024.
Concluziile studiului au fost prezentate marți, 27 octombrie, în cadrul celei de-a doua ediții a Policy & Impact Forum, organizată de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu Academia de Studii Economice și alături de Ambasada Franței în România.
