Propunerea Comisiei Europene (CE) privind politica agricolă comună (PAC) pentru perioada 2028-2034 nu este decât ‘o palmă dată peste fața sectorului’, care creează o incertitudine inacceptabilă pentru sectorul agricol european, susține președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
‘Propunerea nu este decât o palmă dată peste fața sectorului. Acest anunț creează o incertitudine inacceptabilă pentru sectorul agricol european, într-un moment în care se confruntă și așa cu provocări mai numeroase și mai presante ca niciodată. O astfel de reducere ar pune în pericol suveranitatea alimentară a Uniunii Europene, capacitatea sa de a garanta prețuri corecte pentru consumatori și o remunerare echitabilă pentru producători. Acest anunț este un semnal deosebit de negativ pentru un sector deja slăbit de crize, iar Asociația Fermierilor din România (AFR) consideră că un angajament financiar puternic este, dimpotrivă, necesar pentru a conserva mediul și a asigura securitatea alimentară și reînnoirea generațiilor’, a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Botănoiu.
În acest context, AFR solicită Parlamentului European, care s-a pronunțat deja împotriva oricărei reduceri a bugetului agricol, și Consiliului să respingă această propunere și ‘să apere o politică agricolă europeană ambițioasă’, care să garanteze un viitor durabil pentru agricultură, zonele rurale și cetățenii europeni.
Conform propunerii prezentate pe 16 iulie 2025 de președinta CE, Ursula von der Leyen, fermierii vor putea conta pe 300 de miliarde de euro din fonduri europene ca parte a următorului buget multianual al UE, această sumă fiind mai mică decât ajutorul destinat prin actuala politica agricolă comună.
‘Din punctul nostru de vedere, propunerile prezentate de Comisie desființează PAC. Comisia a prezentat propunerea sa pentru un Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, care își propune să fie mai simplu, mai flexibil și ‘cel mai ambițios propus vreodată’.
Din cele 2 trilioane de euro, fonduri care alcătuiesc următorul buget, o creștere semnificativă față de bugetul total al perioadei 2021-2027, doar 302 miliarde de euro vor fi alocate direct pentru a ajuta fermierii. Aceasta reprezintă o scădere de aproximativ 20% față de perioada precedentă (2021-2027) când sectorul agricol a beneficiat de un buget de 387 de miliarde de euro’, a subliniat Botănoiu.
În opinia sa, pierderea financiară reală pentru sectorul agricol este dificil de evaluat având în vedere că unele dintre instrumentele existente au fost eliminate din acest pachet financiar.
‘Deocamdată rămâne dificil să evaluăm pierderea financiară reală pentru sectorul agricol, având în vedere că unele dintre instrumentele existente au fost eliminate din acest pachet financiar, cum ar fi inițiativa Leader, programul de distribuție a laptelui, fructelor și legumelor în școli și Posei (Program de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare n.r.). Finanțarea rezervei agricole se va dubla, ajungând la 6,3 miliarde de euro pentru această perioadă. Comisia Europeană ne spune că ar ajusta pachetul financiar PAC cu inflația însă cine poate știi că și aceasta nu poate fi doar o promisiune!?’, avertizează președintele AFR.
Potrivit sursei citate, Planul Comisiei Europene va duce la o renaționalizare a PAC și la o pierdere a unității la nivel european, iar în spatele flexibilității propuse de Comisia Europeană se află riscul abandonării fermierilor.
‘Dacă fiecare țară finanțează ce dorește, așa cum dorește, fără un cadru comun puternic, PAC ar pierde ceea ce o face o politică cu adevărat europeană. Ar deveni un simplu instrument de coordonare, lipsită de ambiție și coerență. Flexibilitatea permisă de buget, care prevede 400 de miliarde de euro pentru viitoarele crize, este în regulă, însă această factură nu ar trebui plătită de fermieri. Bugetul propus este insuficient pentru a aborda prioritățile declarate de Comisie și există riscul dezintegrării progresive a Uniunii’, a transmis șeful AFR.
De asemenea, Botănoiu afirmă că logica planurilor naționale de reformă, care condiționează accesul la fondurile europene de reforme impuse, ar putea exacerba decalajele dintre statele membre. În mod similar, viitorul politicii de coeziune rămâne neclar, anumite regiuni aflate în dificultate vor fi lăsate în urmă. În opinia sa, o sarcină suplimentară în dreptul fermierilor este creșterea ponderii de 35% în cazul cheltuielilor dedicate obiectivelor climatice și de mediu, fiind o creștere însemnată față de bugetul actual.
‘Din punctul nostru de vedere bugetul este: ilegal, beligerant și antisocial’, a punctat președintele AFR, Daniel Botănoiu.
Și Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a solicitat, vineri, autorităților din România să respingă forma actuală a propunerii Comisiei Europene privind bugetul UE 2028-2034 și să negocieze ‘cu îndârjire’ în favoarea fermierilor și cooperativelor din România și Uniunea Europeană.
Dacă în perioada 2021-2027 agricultura a beneficiat de 0,4% din PIB-ul UE, pentru perioada 2028-2034 este propus un nivel de doar 0,15%, deși sectorul contribuie cu 1,3% la economia Uniunii, au transmis reprezentanții Alianței.
Bugetul total alocat pentru planurile naționale și regionale de parteneriat se ridică la 865 de miliarde de euro, în perioada 2028-2034, în timp ce sprijinul garantat pentru veniturile fermierilor are prevăzută o sumă de 300 miliarde de euro, arată fișa informativă pentru Agricultură din noul Cadru financiar multianual (CFM), publicată vineri de Comisia Europeană.
De asemenea, plasa unitară de siguranță (în cadrul facilității UE) este de 900 milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă un total de 6,3 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
