Ministerul Justiției precizează că recenta decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la fugarii care încearcă să scape de condamnări are un ”impact semnificativ în materia mandatului european de arestare” și reprezintă un succes pentru autoritățile române.
”În esență, hotărârea stabilește obligația instanțelor din statele membre ale Uniunii Europene de a obține consimțământul statului emitent al mandatului european de arestare, înainte de a dispune executarea pedepsei pe teritoriul lor, în situația refuzului predării persoanelor urmărite. Din punct de vedere juridic, hotărârea CJUE reprezintă un succes pentru autoritățile române, dispozitivul hotărârii reflectând poziția exprimată de România în fața instanței, atât în observațiile scrise, cât și în ședința de audiere a pledoariilor. Argumentele susținute de Guvernul României în fața CJUE au fost pregătite de către Ministerul Justiției încă din anul 2023”, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de minister.
Ministerul Justiției adaugă că, prin implicarea în acest caz, ”își reconfirmă rolul de apărare a înfăptuirii justiției și apărării statului de drept”.
”Reprezentarea solidă și profesionistă a Ministerului Justiției, prin direcțiile Drept Internațional și Cooperare Judiciară, respectiv Direcția Afaceri Europene și Drepturile Omului, a fost confirmată prin preluarea de către Agentul CJUE a apărărilor formulate de experții Ministerului Justiției. Un reprezentant al Ministerului Justiției a însoțit de fiecare dată Agentul CJUE, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în fața Curții de la Luxemburg, pentru a susține fiecare pledoarie a statului român, în sfera cooperării judiciare, în materie penală. Ministerul Justiției, prin această implicare, își reconfirmă rolul de apărare a înfăptuirii justiției și apărării statului de drept, atât la nivel național, cât și la nivel european”, se mai arată în comunicatul amintit.
Curtea de Justiție a Uniunii europene (CJUE) a decis joi că o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat.
Fără acest consimțământ, statul emitent poate să mențină mandatul european de arestare și să execute el însuși pedeapsa pe propriul teritoriu. Mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul Uniunii, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află și predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată. În acest domeniu, principiile încrederii și recunoașterii reciproce constituie bazele cooperării judiciare în materie penală și consacră o regulă importantă: statele membre sunt obligate să execute orice mandat european de arestare.
