Proiectul de impozitare auto, introdus prin asumarea răspunderii Guvernului fără consultare publică și fără dialog real cu industria sau cu societatea civilă, reprezintă o abordare netransparentă și riscantă, ridică serioase semne de întrebare privind corectitudinea și impactul acestui act legislativ, ignorând complet factorul relevant al emisiilor de CO2, atrage atenția Consiliul Director al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), într-o scrisoare deschisă transmisă, vineri, premierului Ilie Bolojan.
”Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), organizația reprezentativă a industriei auto din România, face un apel public către prim-ministrul României. Considerăm că proiectul de impozitare auto, introdus prin asumarea răspunderii Guvernului fără consultare publică și fără dialog real cu industria sau societatea civilă, reprezintă o abordare netransparentă și riscantă, care ridică serioase semne de întrebare privind corectitudinea și impactul acestui act legislativ”, se menționează în document.
În plus, specialiștii APIA susțin faptul că metoda de impozitare stabilită prin această lege prezintă probleme de fond esențiale: criterii incomplete și învechite – impozitul se calculează exclusiv pe baza cilindreei (volumul generat prin deplasarea pistonului în timpul unei curse – n. r. )și a încadrării într-o normă Euro, ignorând complet factorul relevant al emisiilor de CO2; diferențe insuficiente între vehicule vechi și noi – grila nu descurajează menținerea sau importul de mașini vechi și poluante, ba chiar le favorizează, întrucât un vehicul Euro 6 nou este impozitat identic cu unul de zece ani; impact bugetar limitat – în forma actuală, sistemul nu aduce venituri consistente la bugetul de stat și, prin încurajarea pieței autoturismelor vechi, de cele mai multe ori nefiscalizate, generează pierderi suplimentare din TVA, contribuții sociale și alte taxe conexe; ignorarea propunerilor APIA, în condițiile în care soluția transmisă de asociație, aliniată la bune practici europene și bazată pe principiul ”poluatorul plătește”, nu a fost nici măcar luată în considerare pentru o discuție preliminară.
Din analiza experților reiese că diferența dintre mașinile Non Euro/E0-E3 și Euro 6 este, per 200 cmc, de doar 18,2% (pentru capacitatea cilindrică mai mică sau egală cu 1600), de 18,3% (1601-2000), 18,5% (2001-2600), 21% (2601-3000) și 10% (peste 3001).
”Această amplitudine redusă nu transmite un semnal de cost suficient pentru reînnoirea parcului auto și nu descurajează ferm menținerea/achiziția vehiculelor vechi și poluante. Mai mult, noile taxe legate de impozitarea auto nu reușesc să armonizeze evoluția tarifară cu realitățile economice. Între 1 ianuarie 2016 și finalul prognozat al lui 2025 (conform datelor oficiale), inflația cumulată a fost de +69,42%, iar cursul RON/EUR a crescut cu +12,4%. În aceeași perioadă, parcul auto a îmbătrânit, iar România continuă să dețină una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate rutieră din Uniunea Europeană”, afirmă reprezentanții APIA.
Conform datelor ETSC din 2024, citate de asociația de profil, România a înregistrat aproximativ 77 de decese la un milion de locuitori, față de media UE, de 45, astfel ocupând primul loc la nivel european în ceea ce privește mortalitatea în accidente rutiere. Aceste valori alarmante sunt, în mare parte, alimentate de circulația excesivă a vehiculelor vechi, nesigure și poluante, care afectează direct siguranța rutieră.
”În al doilea rând, dar la fel de important de menționat, normele Euro nu sunt echivalente cu nivelurile de emisii de CO2. Normele Euro au fost introduse începând cu anul 1992 (Euro 1) și au evoluat prin etape succesive – Euro 2, Euro 3, Euro 4, Euro 5 (cu sub-etapele 5a și 5b), Euro 6 (cu sub-etapele 6b, 6c, 6d-TEMP, 6d și 6e) – până la actuala discuție privind Euro 7, planificată pentru 2027. Toate aceste norme stabilesc limite pentru poluanți precum oxizii de azot, particulele, monoxidul de carbon sau hidrocarburile, având ca obiectiv reducerea poluării locale din orașe și impactul direct asupra sănătății. În paralel, Uniunea Europeană a adoptat un alt cadru legislativ, complet separat, pentru reducerea emisiilor de CO2, considerate principalele responsabile de schimbările climatice. Astfel, producătorii auto au avut și au în continuare obligația să respecte ținte de emisii medii de CO2‚ pe flotă: 130 g/km în 2015, 95 g/km începând cu 2021 și, în perspectivă, reducerea cu 55% până în 2030 și obiectivul zero emisii pentru vehicule noi în 2035. Prin urmare, propunerea ministerului – care combină cilindreea cu norma Euro – creează o confuzie între două cadre legislative distincte și ignoră componenta CO2‚ cea mai relevantă astăzi în contextul politicilor climatice europene”, se precizează în scrisoare deschisă.
Potrivit sursei citate, un alt aspect se referă la schema de impozitare, care ”generează anomalii evidente”.
”O mașină Euro 6 de un an plătește același impozit ca una de zece ani. Diferențele de taxare între un vehicul Euro 6 și unul Euro 4 sunt minore și nu reflectă diferențele reale de performanță și de impact asupra mediului. În același timp, autoturismele mai vechi de zece ani, responsabile pentru cea mai mare parte a poluării și a consumului ridicat, sunt impozitate prea puțin pentru a descuraja menținerea sau achiziționarea acestora. Această abordare nu stimulează reînnoirea parcului auto și nici orientarea către vehicule cu emisii reduse, fie ele hibride sau electrice. Din contră, menține un avantaj competitiv pentru vehiculele vechi și poluante, în contradicție cu obiectivele de mediu asumate de România și Uniunea Europeană”, notează organizația profesională.
În context, APIA consideră că actuala propunere din partea Guvernului este ”greșită și incompletă” și nu reflectă realitatea tehnologică, nu este corelată cu obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 și nu încurajează tranziția către un transport mai curat și mai eficient.
”Reamintim, totodată, că APIA a transmis deja o propunere proprie de sistem de impozitare, fundamentată pe bune practici europene și pe principiul ‘poluatorul plătește’, care poate reprezenta un punct de plecare solid pentru construcția unui model echilibrat, corect și sustenabil pentru România dar a fost ignorată complet atât de fostul Guvern, cât și de actualul. În acest sens, atragem atenția că tentativa noastră de a avea un dialog direct cu Ministerul Transporturilor – exact pe această temă – a fost respinsă cu motivarea oficială că ‘agenda este extrem de încărcată necesitând o prioritizare a acțiunilor’. Din păcate, se pare că definirea unui sistem corect de impozitare auto nu a reprezentat o prioritate pentru Ministerul Transporturilor”, se arată în document.
În viziunea APIA, România are nevoie de un sistem de impozitare auto corect, modern și sustenabil, care să sprijine tranziția către un transport mai curat.
