Reconfirmarea ratingului de către agenția Moody’s subliniază faptul că România se află pe o direcție credibilă de consolidare fiscală, însă această traiectorie nu este lipsită de provocări, iar menținerea încrederii investitorilor și a partenerilor internaționali depinde de consecvența cu care vom continua consolidarea fiscală, transmite ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
‘Reconfirmarea ratingului de către Moody’s subliniază încă o dată că România se află pe o direcție credibilă de consolidare fiscală, în pofida unui context intern și internațional complex.
Această traiectorie nu este lipsită de provocări, iar menținerea încrederii investitorilor și a partenerilor internaționali depinde de consecvența cu care vom continua consolidarea fiscală. De aceea, continuăm să asigurăm stabilitatea finanțelor publice și reducerea deficitului, pentru a întări reziliența economiei românești și a oferi predictibilitate cetățenilor și mediului de afaceri. Ajustarea fiscală pe care am început-o nu este doar o măsură de echilibru bugetar, ci un fundament solid pentru creșterea economică sustenabilă a României’, a scris Nazare, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.
Ministerul Finanțelor subliniază într-un comunicat transmis AGERPRES că, potrivit Moody’s, reconfirmarea ratingului este susținută de potențialul solid de creștere al economiei și de nivelurile ridicate de venit în comparație cu țările din aceeași categorie de rating. În același timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscul de tip eveniment, determinată de expunerea sa ridicată la riscul geopolitic din cauza proximității războiului din Ucraina.
Decizia Moody’s de a menține perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambițios de consolidare fiscală al Guvernului României.
Măsurile fiscale adoptate de Guvern în iulie și septembrie 2025 au îmbunătățit semnificativ perspectivele fiscale ale României în raport cu așteptările agenției la momentul modificării perspectivei din luna martie. Potrivit Moody’s măsurile de consolidare combinate depășesc 3% din PIB în 2025 și 2026, principalele contribuții fiind aduse de creșterea taxei pe valoarea adăugată și menținerea înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public.
Aceste măsuri au condus la o revizuire a deficitului estimat pentru anul 2026 la 6,1% din PIB, de la un deficit estimat la 7,7% din PIB în luna martie, agenția de rating prognozând că traiectoria de ajustare a deficitului va continua în 2027 și anii următori conducând la o stabilizare a datoriei publice raportată la PIB în jurul nivelului de 65%.
‘Decizia Moody’s este o nouă confirmare a faptului că Guvernul României a luat măsurile corecte pentru a stabiliza traiectoria fiscal-bugetară a țării noastre și ne dă încredere că putem depăși această perioadă dificilă împreună cu partenerii interni și externi. (…) Rămânem ferm angajați să asigurăm stabilitatea finanțelor publice și reducerea graduală a deficitului, pentru a consolida reziliența economiei românești dar și pentru a pune bazele unei creșteri economice sănătoase a României.’, a declarat Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Potrivit Moody’s, perspectiva ar putea fi îmbunătățită de la negativă la stabilă, dacă povara datoriei guvernamentale și indicatorii privind sustenabilitatea datoriei ar evolua în conformitate cu sau mai favorabil decât estimările actuale ale agenției. Acest lucru ar necesita implementarea deplină și eficientă a programului de consolidare fiscală adoptat în iulie și septembrie 2025 estimându-se o continuare a procesului de consolidare fiscală și după 2026.
În opinia agenției, principalul factor care ar putea conduce la înrăutățirea ratingului de țară este dat de neimplementarea planului de consolidare fiscală al Guvernului într-un mod eficient, care ar conduce la o evoluție semnificativ mai proastă a indicatorilor fiscali cheie ai României decât estimările actuale ale Moody’s. O creștere semnificativă a riscului geopolitic derivat din războiul din Ucraina sau o presiune tot mai mare asupra finanțării deficitului de cont curent ridicat al României ar contribui, de asemenea, la presiunile negative asupra ratingurilor, conform agenției.
