România respectă integral toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește Federația Rusă, nu a mai importat țiței din această țară din 5 decembrie 2022 și produse petroliere din 5 februarie 2023 și nu va importa nici în viitor, transmite ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan.
‘Astăzi, agenția Reuters a publicat un articol care conține informații eronate, afirmând că România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice din Federația Rusă. Pentru acest lucru, am cerut un drept la replică și actualizarea știrii de către agenția de presă. România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și nu a mai importat produse petroliere din 5 februarie 2023. România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene’, a scris Bogdan Ivan, vineri seara, pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că orice încălcare a legislației europene va fi penalizată fără ezitare.
‘Încălcarea regimului de sancțiuni stabilite la nivel european constituie infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani’, a precizat ministrul.
Acesta a adăugat că România nu face compromisuri când vine vorba de obligațiile sale ca stat membru al Uniunii Europene și de protejarea securității sale energetice.
‘Dacă există persoane care au informații privind operatori economici ce încalcă regimul sancțiunilor aprobat de UE, cer să fie sesizate autoritățile competente. În calitate de ministru al Energiei, voi deferi justiției, imediat, orice caz de încălcare a legii în privința companiilor și persoanelor responsabile cu importurile de energie și hidrocarburi din Federația Rusă’, a punctat ministrul Energiei.
Conform unei analize publicate vineri de Reuters, statele europene, inclusiv România, se numără printre cei mai înfocați susținători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei, cu toate acestea mai multe state europene și-au intensificat importurile de energie rusească, aducătoare de miliarde de euro pentru economia de război a Moscovei.
Blocul comunitar și-a redus dependența de Rusia, odinioară furnizorul său dominant de energie, cu aproximativ 90% din 2022. Cu toate acestea, în primele opt luni ale acestui an, a importat energie rusească de peste 11 miliarde de euro, potrivit analizei Reuters, realizate pe baza datelor de la Centrul pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), o organizație de cercetare independentă cu sediul la Helsinki.
Șapte dintre cele 27 de țări membre ale UE și-au crescut valoarea importurilor față de anul precedent, inclusiv cinci țări care susțin Ucraina în război. De exemplu, Franța a înregistrat o creștere cu 40% a achizițiilor de energie rusească, ajungând la 2,2 miliarde de euro, în timp ce Țările de Jos și-au majorat achizițiile cu 72%, ajungând la 498 de milioane de euro, arată analiza.
Reprezentanții Ministerului francez al Energiei au declarat pentru Reuters că valoarea importurilor de energie rusească ale Franței a crescut anul acesta, deoarece a deservit clienți din alte state, fără a numi țări sau companii. Datele de pe piața gazelor sugerează că o parte din importurile franceze din Rusia sunt trimise mai departe în Germania, potrivit analiștilor Kpler.
Guvernul olandez a declarat că, deși susține planurile UE de eliminare treptată a energiei rusești, până când aceste propuneri nu sunt incluse în legislația UE este neputincios să blocheze contractele existente dintre companiile energetice europene și furnizorii ruși.
UE, care a interzis deja majoritatea achizițiilor de țiței și combustibil rusesc, a anunțat planuri de a accelera interdicția privind gazul natural lichefiat (GNL) rusesc până în 2027, începând cu 2028. GNL reprezintă acum cel mai mare import de energie rusească din UE, reprezentând aproape jumătate din valoarea totală a achizițiilor, arată datele.
Ungaria și Slovacia – care mențin legături strânse cu Kremlinul și resping orice idee de renunțare la gazul rusesc – rămân importatori majori, reprezentând împreună cinci miliarde de euro din acest total. Acestea nu ar fi afectate de sancțiunile planificate ale UE asupra GNL-ului, care necesită sprijinul unanim al statelor membre, deoarece ar putea primi în continuare gaz rusesc prin conducte până în 2028.
Ungaria s-a numărat printre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a valorii importurilor de energie rusească în acest an, cu 11%, conform datelor. Franța și Olanda sunt alături de alte patru țări ale căror guverne sprijină Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creștere de 3%, Croația (55%), România (57%) și Portugalia (167%), mai arată analiza.
