Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a afirmat joi că peste 780.000 de cetățeni au deja cartea electronică de identitate și că ei nu sunt dispăruți din niciun sistem informatic al statului, așa cum s-a afirmat în unele comentarii din spațiul public.
”Peste 780.000 de cetățeni au deja cartea electronică de identitate și beneficiază de anumite facilități oferite de aceasta în interacțiunea cu instituțiile publice și cu operatorii privați. Acești cetățeni nu sunt dispăruți din niciun sistem informatic al statului cum s-a afirmat greșit în spațiul public. Toate datele de identificare ale cetățenilor români sunt gestionate în siguranță în registrul național de evidența persoanelor, fără întreruperi, pierderi sau disfuncționalități”, a declarat Dajbog într-o conferință la sediul MAI.
Ea a precizat că noile cărți de identitate sunt documente legale, valabile pe teritoriul României și în Uniunea Europeană, iar titularii lor beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege.
”Într-adevăr, anumite instituții publice sau entități private nu și-au actualizat echipamentele, respectiv nu au cititoare de card pentru a accesa componenta electronică a cărții de identitate. Altele au făcut însă aceste demersuri de luni de zile. Acest aspect ține exclusiv de dotarea și infrastructura IT a respectivelor instituții și respectivilor operatorii economici și nu de funcționarea sistemului informatic al Ministerului Afacerilor Interne”, a spus Dajbog.
Oficialul MAI a adăugat că documentul electronic a fost dezvoltat în baza unor standarde internaționale care pot fi accesate simplu de orice operator public sau privat interesat să își dezvolte serviciile electronice sau să achiziționeze cititoare de card.
”Nu este nevoie de nicio omologare din partea MAI, care a venit în sprijinul cetățenilor și al operatorilor interesați prin dezvoltarea unor aplicații care permit citirea datelor de pe cartea electronică de identitate, inclusiv cu telefonul mobil, respectiv demersuri de interoperabilizare care să elimine necesitatea existenței unui cititor de card”, a arătat Dajbog.
Ea a subliniat că în majoritatea interacțiunilor – operatori publici sau privați – este suficientă dovedirea identității titularului prin simpla prezentare a cărții electronice de identitate, fără să fie necesară accesarea suportului de stocare electronic al cărții electronice cu ajutorul unui cititor.
De asemenea, procesul de emitere a cărții electronice de identitate se desfășoară etapizat, conform prevederilor europene privind digitalizarea serviciilor publice și securitatea documentelor de identitate.
”Pentru popularizarea beneficiilor cărții electronice de identitate și încurajare utilizării serviciilor publice electronice, pe măsură ce acesta vor fi dezvoltate, vom desfășura o campanie de informare care reprezintă o obligație asumată în cadrul proiectului digitalizare pentru promovarea cărții electronice de identitate cofinanțat din fonduri Europene nerambursabile respectivul PNRR”, a mai spus Dajbog.
Potrivit sursei citate, conform documentației aprobate în anul 2020 și a legislației europene, dar și legislației naționale care reglementează derularea acestor programe, fondurile alocate proiectului nu pot fi redirecționate către alte activități sau cheltuieli, în afara celor din proiect.
”Proiectul a fost evaluat și aprobat tocmai pentru că a îndeplinit toate condițiile, inclusiv componenta de informare și conștientizare publică, considerată esențială pentru atingerea obiectivelor asumate. Dacă această componentă ar fi fost omisă sau ar fi fost tratată superficial, România nu ar putea atinge țintele de implementare stabilite la nivel european”, a subliniat Dajbog.
Oficialul MAI a afirmat că această campanie nu se adresează exclusiv publicului larg, ea include și acțiuni dedicate personalului din instituțiile publice, având ca scop informarea și convingerea acestora asupra necesității cărții electronice de identitate, în special în ceea ce privește simplificarea interacțiunii cu cetățeanul și creșterea securității datelor personale.
”Această campanie respectă în totalitate cadrul legal și procedural al proiectului european și reprezintă un pas necesar pentru modernizarea serviciilor publice, digitalizarea administrației și îndeplinirea angajamentelor asumate de România la nivel european”, a mai arătat Monica Dajbog.
