Românii cu educație primară ar vota în proporție de 51% cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% dintre cei cu educație medie ar exprima aceeași opțiune, în timp ce prima poziție în topul intenției de vot a persoanelor cu educație superioară ar fi ocupată de USR, cu 31%, conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research și dat publicității miercuri.
Potrivit rezultatelor sondajului, 51% dintre persoanele cu educație primară ar alege să voteze cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. 18% dintre acestea ar opta pentru PSD, 9% pentru PNL, 5% pentru UDMR, 4% pentru USR, 3% pentru POT, 3% pentru SOS România și 3% pentru alt partid. Nu au fost exprimate preferințe de vot pentru partidul SENS sau pentru un candidat independent.
Întrebați cu ce partid ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% dintre românii cu educație medie declară că ar alege AUR, 21% PSD, 14% PNL, 9% USR, 4% UDMR, 4% POT 4% SENS și 2% SOS România. 1% aleg alt partid și 1% un candidat independent.
Din sondaj mai reiese că 31% dintre votanții cu educație superioară își exprimă preferința pentru USR. 24% dintre aceștia ar vota pentru PNL, 15% pentru AUR, 12% pentru PSD, 6% pentru SENS, 6% pentru UDMR și 2% pentru POT. 1% susțin un candidat independent, 1% un alt partid și 1% SOS România.
”Barometrul Informat.ro – INSCOP relevă faptul că educația este un predictor important al orientării politice a românilor în general și al modului de raportare la discursul radical, populist în mod particular. Distribuția intenției de vot arată o polarizare clară între segmentele cu educație primară (maxim 8 clase) și cele cu educație superioară în ceea ce privește susținerea partidelor. AUR conduce autoritar în clasamentul intenției de vot a persoanelor cu educație primară. În contrast, persoanele cu studii superioare favorizează formațiuni precum USR și PNL. Analiza votului pe criterii de educație dezvăluie culturi politice distincte care se suprapun peste alte tipuri de polarizări. Fractura nu este doar politică, ci și axiologică, relevând diferențe în raportarea la autoritate, la instituții și la ideea de progres social. Practic, educația funcționează ca un filtru de socializare democratică, producând electorat cu așteptări și comportamente civice fundamental diferite”, a afirmat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3.000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%.
