România se află într-o perioadă extrem de bună pentru infrastructura feroviară, în ultimii ani atrăgând peste 10 miliarde de euro în proiecte feroviare din fonduri europene, PNRR, CEF și Fondul pentru Modernizare, pe care i-a transformat în șantiere vii, trenuri noi și linii electrificate, a declarat, luni, în Senat, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, la dezbaterea moțiunii intitulate ‘Calea ferată a pierdut trenul’.
‘În calitate de ministru al Transporturilor și Infrastructurii, privesc cu responsabilitate această moțiune depusă de AUR. Nu o văd ca pe un atac, ci ca pe o oportunitate. Am ocazia de a pune în lumină realitatea concretă a investițiilor pe care le-am realizat și mai ales de a arăta de ce trebuie să continuăm în același ritm accelerat. Da, suntem într-o perioadă extrem de bună pentru infrastructura feroviară. În ultimii ani am atras peste 10 miliarde de euro în proiecte feroviare, bani europeni, din PNRR, CEF, Fondul de Modernizare și i-am transformat în șantiere vii, trenuri noi și linii electrificate. Am redeschis București – Giurgiu după 19 ani, am lansat modernizarea a peste 1.000 de km de cale ferată, am contractat peste 200 de trenuri electrice și locomotive moderne, unele dintre ele deja în teste sau în circulație. Am stabilizat CFR Marfă, am creat Carpatica Feroviar și am crescut cota de piață a transportului feroviar de marfă de la 19,5% la aproape 30%’, a afirmat ministrul.
Acesta a subliniat că, în perioada 2020 – 2025 au fost construiți peste 500 de kilometri de autostradă și drumuri expres, iar, în urma modernizărilor căii ferate, trenurile de călători vor putea circula cu 160 de km pe oră, iar cele de marfă cu 120 de km.
‘Iată și câteva cifre relevante în ceea ce privește transportul feroviar și infrastructura rutieră. Am realizat peste 500 de km de autostrăzi și drumuri expres între 2020 și 2025, avem 2,3 miliarde de euro investiții câștigate din Fondul pentru Modernizare, am obținut 5 scheme de ajutor de stat în valoare de 1,2 miliarde de euro. Avem o propunere de buget de peste 5 miliarde pentru investiții prin programul SAFE. În urma modernizărilor de infrastructură feroviară, trenurile de călători vor putea circula cu 160 de km pe oră, iar cele de marfă cu 120 de km. Pe rutele Brașov – Sighișoara, Drobeta Turnu Severin – Caransebeș vom avea cale ferată modernizată până la sfârșitul lui 2026. De asemenea, vom moderniza rutele feroviare Cluj – granița cu Ungaria și Caransebeș – Timișoara – Arad până la sfârșitul lui 2027. Avem un total de 10.766 de km de cale ferată din care 4.030 sunt electrificați’, a arătat Șerban.
De asemenea, șeful de la Transporturi a transmis că CFR SA a realizat ‘în patru ani cu PSD la Ministerul Transporturilor 160 de contracte de execuție și proiectare cu o valoare totală de 4,5 miliarde de euro fără TVA, cel mai mare volum de investiții feroviare din ultimii 10 ani’.
În ceea ce privește achiziția de material rulant nou, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat contractele pentru 129 de trenuri electrice și 16 locomotive din care șapte trenuri au fost deja livrate, urmând ca celelalte să fie livrate până în 2027, a continuat Ciprian Șerban. În plus, ARF se află în etapa de identificare a unei surse de finanțare pentru o altă tranșă de 23 de locomotive și 58 de trenuri.
‘CFR Călători este, la rândul său, într-un proces de modernizare a materialului rulant. Astfel, a fost contractată modernizarea a 75 de locomotive din care au fost deja livrate 23 și modernizarea a 139 de vagoane din care au fost livrate 42. Valoarea totală a acestor contracte este de 420 de milioane euro, banii mergând doar către firme românești. La rândul său, Metrorex a contractat 13 trenuri noi pentru Magistrala 5, cu o valoare de 103 milioane euro, și are finanțare 132 de milioane euro din fondul de modernizare pentru material rulant nou pentru Magistrala 4. În ultimii cinci ani, MTI a atras peste 10 miliarde de euro în transporturi. Aceste cifre nu sunt doar statistici, sunt locuri de muncă salvate, specialiști păstrați în țară, mărfuri care circulă mai rapid și mai curat și o economie care respiră prin artere de oțel’, a susținut el.
Potrivit ministrului, anul 2026 trebuie să fie la fel de ambițios ca 2025, de aceea este necesară aprobarea unui buget pentru Ministerul Transporturilor pentru anul viitor cel puțin egal cu bugetul din 2025, ‘nu pentru că vrem să cheltuim mai mult, ci pentru că avem proiecte gata de lansat, finanțări câștigate competitiv și echipe mobilizate’.
‘Vorbim despre livrarea a 62 de rame electrice regionale, 12 dintre ele ajung până la sfârșitul acestui an, electrificarea ultimelor segmente strategice pe rutele Constanța, Mangalia și Iași-Ungheni și cel mai important, păstrarea în sistem a specialiștilor pe care îi formăm ani de zile și care rămân în țară în loc să plece în alte țări. Domnilor senatori, transportul feroviar nu este doar o opțiune, este coloana vertebrală a României. Acolo unde nu ajung autostrăzile, unde drumurile expres sunt încă în plan, calea ferată este prezentă. În sate, în munți, în zone industriale, în porturi, ea transportă cereale agricultorilor români, mărfurile din Constanța și oamenii care merg la muncă în fiecare dimineață. Fără calea ferată, economia se blochează. Tranziția verde rămâne doar pe hârtie, iar România rămâne izolată în inima Europei. De aceea, continuarea investițiilor nu este o cheltuială, este o investiție în viitorul nostru comun’, a mai spus Ciprian Șerban, îndemnându-i pe senatori să respingă moțiunea ‘nu din considerente politice, ci din responsabilitate față de țară, pentru că România merge înainte, pe șine moderne, electrificate și sigure’.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, intitulată ‘Calea ferată a pierdut trenul’, este dezbătută și votată luni în plenul Senatului.
Cei 37 de semnatari ai moțiunii, senatori AUR, PACE – Întâi România și neafiliați, susțin că, în pofida unei finanțări ‘impresionante’, România se află pe penultimul loc în clasamentul european privind performanță feroviară.
