Agricultura României a absorbit aproape 40 de miliarde de euro, începând cu programul SAPARD din perioada de preaderare la Uniunea Europeană și până în prezent, iar aceasta se vede în gradul de mecanizare a fermelor, în investițiile în infrastructura secundară de irigații, dar și în creșterea calității terenurilor, a declarat, luni, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.
‘Legat de componenta AFIR și a fondurilor europene, cred că nu mai are rost să mai discutăm. Ați menționat doar subvențiile agricole, dar cred că trebuie să venim și cu componenta de modernizare, Pilonul 2 din Politica Agricolă Comună, o sumă importantă, cred, pentru agricultura României. Dacă vorbim din anul 2000 încoace, din perioada de preaderare cu programul SAPARD până astăzi cred că putem să discutăm de o sumă consistentă, așa…la un calcul global ne apropiem de 40 de miliarde de euro, Pilon 1, Pilon 2, aduși în agricultura României și lucrul acesta se vede. Este de ajuns să te duci în orice fermă din România și să vezi mecanizarea de care dispun fermierii, dotarea cu utilaje, investițiile în infrastructura secundară de irigații, investiții în creșterea calității terenului și combaterea eroziunii solului. Chiar dacă n-au prins ele la început foarte mult, iată că acum sunt din ce în ce mai mult avute în vedere de fermieri, pentru că schimbările acestea climatice (…) ne dau bătăi de cap în aproape toate sectoarele de activitate’, a spus Chesnoiu, la lansarea noii ediții a ‘Cartei Albe a agriculturii din România’.
Șeful AFIR a remarcat că, în momentul da față, se poate vorbi despre antreprenori în agricultură și nu doar de fermieri. În plus, apare generația tânără de fermieri, cu o altă mentalitate, îndreptată către profit.
‘Raportat la ceea ce se întâmplă astăzi, într-adevăr, în ultima perioadă nu mai există suficient de multe instrumente de sprijin pentru antreprenorii din agricultură, dar eu pot să constat de fapt că începem să vorbim despre antreprenori în agricultură și cred că ăsta este lucrul care ar trebui să ne bucure cel mai tare, pentru că înainte vorbeam strict numai de fermieri, adică acea persoană care se află în fermă, seamănă, face lucrările de întreținere a culturilor și apoi recoltează își vinde recolta – și ăsta era fermierul român. Din ce în ce mai mult (…) apare generația aceasta tânără de fermier cu o altă mentalitate, cu o mentalitate raportată la ce trebuie să se întâmple într-o companie, adică să fie îndreptată către profit. Și aici cred că diferența în viitor se va face în continuare între ceea ce înseamnă agricultura de subzistență, pe care statul român a tratat-o cu foarte mare atenție din perspectiva componentei sociale și a întinderii pe care o are în mediul rural, și, mai nou, cu politicile agricole structurale, cu strategiile de dezvoltare ale agriculturii pe termen scurt, mediu și lung, care, cu sincope uneori, sunt puse în aplicare și își ating rezultatele’, a transmis el.
Adrian Chesnoiu a admis că în continuare există agricultură de subzistență, respectiv agricultura de supraviețuire, în care fermierii se gândesc doar la cum să asigure hrana pentru familie, nicidecum la profit.
‘Da, poate a părut ciudat că există acea creditare de supraviețuire, dar (…) există și agricultură de supraviețuire, așa-zisa agricultură de subzistență. Sunt foarte mulți fermieri care sunt acolo, nu se gândesc în niciun caz la profit, se gândesc la asigurarea hranei pentru propria familie și dacă au un mic excedent acolo să producă pentru a reuși să-și acopere cele necesare vieții de zi cu zi. Asta, din păcate, o resimțim’, a arătat oficialul AFIR.
Potrivit acestuia, activitatea agricolă este domeniul cu cei mai mulți factori exogeni de risc, care nu pot fi controlați, cel mai prezent fiind seceta.
‘Activitatea agricolă cred că este zona cu cei mai mulți factori exogeni de risc, care nu țin neapărat de fermier în sine. El își face treaba cum a învățat, inginerul agronom știe meserie, avem oameni extraordinar de bine pregătiți în agricultura României, dar sunt o serie de factori exogeni pe care fermierul nu-i poate controla. Și (..) ați reliefat faptul că peste 70% dintre fermieri precizează seceta ca un factor de risc accentuat în business-ul lor și, evident, de aici decurge răspunsul autorităților (…) despre politicile agricole, despre investițiile în irigații, susținerea investițiilor pe care fermierii le fac, noul concept pe care l-am introdus în Planul Național Strategic, tocmai ca răspuns pentru fermierii care se află în afara arealului irigabil cunoscut pe tot ce înseamnă sistemul național de irigații, acel concept de sistem de irigare la nivel de fermă, care eu cred că în viitor va prinde foarte mult elan’, a mai spus Chesnoiu.
IMM România a lansat, luni, ‘Carta Albă a Agriculturii ‘, ediția a 2-a, scopul lucrării fiind evaluarea stării actuale a agriculturii și identificarea principalelor provocări și oportunități pentru următorii ani.
