Muzica realizată de inteligenţa artificială (AI) pare corectă, dar nu transmite emoţie şi îi lipseşte sensibilitatea şi căldura creaţiei unui compozitor care îşi aşterne pe hârtie sentimentele şi trăirile, a afirmat dirijorul Jean Lupu, fondator al Corului de copii şi tineret Symbol al Patriarhiei Române, la o expoziţie retrospectivă dedicată vieţii şi activităţii sale, al cărei vernisaj a avut loc joi la Slatina.
Expoziţia retrospectivă Jean Lupu este organizată în foaierul amfiteatrului care îi poartă numele de la Liceul Teoretic „Nicoale Titulescu” Slatina, unde dirijorul, născut în comuna Brâncoveni din judeţul Olt, a fost profesor în prima parte a carierei sale didactice.
Întrebat despre cum percepe muzica realizată de inteligenţa artificială, Jean Lupu, dirijor, profesor şi compozitor cu o carieră de peste 50 de ani, a susţinut că a ascultat câteva piese „foarte reuşite”, dar că acestea nu aveau sensibilitatea creaţiilor compozitorilor.
„Într-adevăr este o noutate în viaţa culturală, ca inteligenţa artificială să creeze şi artă. Eu am ascultat câteva piese realizate de inteligenţa artificială, foarte reuşite din punct de vedere creativ, dar am sesizat că lipseşte emoţia, lipseşte afectul, lipseşte acea emanaţie de sensibilitate. Lipseşte, nu poate fi, pentru că un compozitor când se aşază la lucru, aşterne pe hârtie ceea ce simte, ceea ce colcăie în interiorul său, iar inteligenţa artificială pune acolo… Par corecte, par realizate, dar nu emană căldură”, a spus Jean Lupu.
Nevoia omului de a cânta şi de a crea muzică nu va dispărea doar pentru că există inteligenţă artificială, a argumentat şi Olguţa Lupu, doctor în muzicologie şi coordonator al secţiei de muzicologie din cadrul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, fiica lui Jean Lupu.
„De fapt, inteligenţa artificială nu creează, ea combină creaţii existente şi sunt un fel de copii, dar puţin altfel. Ea combină practic tot ce a realizat omenirea până în acest moment şi dacă noi nu realizăm că totdeauna trebuie să fim cu un pas înaintea inteligenţei artificiale, sigur că pe termen lung vom pierde acest meci, adică ne autodistrugem dacă lăsăm pe mâna AI-ului acest proces creativ. Deci ea pur şi simplu combină, nu creează, de aceea cred că şi acea lipsă de emoţie de care vorbea tata, pentru că nu e creaţie propriu-zisă şi cred că niciodată, şi cred că asta ne va salva, nu va dispărea nevoia omului de a crea muzică, de a o cânta şi de a o crea, asta e nevoia noastră fundamentală şi nu poate fi atenuată doar pentru că există acea inteligenţă artificială. Mie nu mi-e teamă de ea, pentru că încet, încet vom învăţa să o transformăm în aliat şi nu în duşman”, a mai afirmat Olguţa Lupu, decan al Facultăţii de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
În vârstă de 86 de ani, Jean Lupu a adunat o laborioasă activitate desfăşurată în domeniul muzical. În judeţul Olt este cunoscut pentru activitatea desfăşurată alături de Corul Sindicatului Învăţământ în perioada anilor ’70-’80.
După plecarea la Bucureşti, Jean Lupu a înfiinţat, la 18 septembrie 1990, Corul „Symbol”, aducând o notă de unicitate în peisajul muzicii corale româneşti. De-a lungul timpului, ansamblul a cântat pe scene importante, precum Sala Palatului, Ateneul Român, Radiodifuziunea Română, Opera Naţională, Universitatea Naţională de Muzică, Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Uniunea Compozitorilor, dar şi în numeroase universităţi, catedrale şi biserici din Capitală şi din ţară.
Filarmonica „George Enescu” include în fiecare stagiune cel puţin un concert al Corului „Symbol”, confirmând astfel valoarea artistică şi contribuţia profesorului Jean Lupu în muzica corală din România.
