Intrarea în vigoare a noii legi a integrității lasă zeci de edili și funcționari fără funcții: Ionuț Doma, primarul comunei Coteana, județul Olt, își pierde mandatul. Intrarea în vigoare a Legii 180/2026 privind modificarea și completarea normelor din domeniul integrității aduce schimbări majore pentru administrația publică locală și centrală. Printre edilii care își vor pierde mandatul în mod direct se numără și edilul oltean ca urmare a punerii în aplicare a noilor prevederi legale privind interdicțiile.
În cazul primarului din Coteana, Agenția Națională de Integritate a constatat definitiv existența unui conflict de interese administrativ din perioada primului său mandat, 2020 – 2024. Mai exact, edilul a emis o dispoziție prin care și-a stabilit cuantumul indemnizației la un nivel superior celui prevăzut de Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publici, producând astfel un folos material pentru sine și încălcând prevederile articolul 76, alineat 1, din Legea 161/2003.
Odată cu aplicarea noilor reglementări, funcția de primar al comunei Coteana urmează să fie preluată interimar de către viceprimar.
Cazul de la Coteana face parte dintr-un val mai amplu de aplicare a interdicțiilor la nivel național. În urma verificărilor efectuate, ANI a identificat un număr de 55 de persoane care ocupă funcții sau demnități publice deși se află sub incidența unor interdicții definitive. Din această categorie fac parte zece primari, dintre care un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune, printre care și edilul de la Coteana, 17 consilieri locali și județeni, nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali de unități administrativ teritoriale, 13 funcționari publici și persoane cu funcții de conducere, precum și alte șase persoane care dețin diverse funcții publice.
Reprezentanții Agenției Naționale de Integritate au precizat că intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026 marchează un moment important în evoluția cadrului național de integritate, prin consolidarea unui mecanism axat pe respectarea efectivă a interdicțiilor și aplicarea concretă a consecințelor care decurg din constatarea definitivă a incompatibilităților, conflictelor de interese sau averilor nejustificate. Conform oficialilor ANI, noua abordare mută accentul de la sancțiuni pecuniare cu o valoare modică și impact limitat — care anterior aveau valori cuprinse între aproximativ 400 și 8.000 de lei — către asigurarea efectivității normelor de integritate, astfel încât o interdicție stabilită prin lege să ducă în mod real la încetarea mandatului sau a funcției deținute.
Potrivit normelor tranzitorii prevăzute de noua legislație, persoanelor față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate, un conflict de interese sau o avere nejustificată și pentru care nu s-a împlinit termenul de trei ani aferent interdicției le încetează de drept funcția sau mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Reprezentanții instituției au explicat că mecanismul de „încetare de drept” presupune că persoana vizată nu mai poate continua exercitarea funcției, iar autoritatea competentă este obligată să pună direct în aplicare dispozițiile legale.
Pentru a garanta că noile reglementări nu rămân simple formalități, Agenția Națională de Integritate a anunțat că va monitoriza îndeaproape procesul de încetare a mandatelor și nu se va baza exclusiv pe răspunsurile scrise ale instituțiilor sau pe datele din evidențele oficiale. Inspectorii ANI vor intensifica verificările de tip pe teren și controalele la fața locului asupra situațiilor individuale, în special acolo unde există neconcordanțe, pentru a se asigura că mandatul a încetat efectiv în termenul legal.
Cadrul legislativ actualizat include și sancțiuni drastice pentru cei care refuză să aplice legea. Nerespectarea perioadei de interdicție constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 5.000 și 50.000 de lei, în timp ce neconstatarea încetării funcției de către persoanele responsabile se pedepsește cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Totodată, toate actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicție sunt lovite de nulitate absolută.
Reprezentanții Agenției au concluzionat că aceste măsuri completează cadrul legislativ cu instrumente esențiale care aduc o schimbare de substanță după aproape două decenii de funcționare a instituției, consolidând standardul conform căruia o interdicție definitivă trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale în administrația publică.
Lista cu cei zece edili care își vor pierde mandatele a fost dată publicității de jurnaliștii Știrile PRO TV, iar aceștia sunt: Mihai Blejan – primar, comuna Scundu – Vâlcea – PSD; Adrian Torma – primar, orașul Moldova Nouă – Caraș-Severin – PSD; Duma Ovidiu Marius – primar, orașul Ardud – Satu Mare – PNL; Ion Banzea – primar, comuna Poienarii de Muscel – Argeș – PNL; Victor Prodan – primar, orașul Ungheni – Mureș – independent; Ion Andone – primar, orașul Târgu Bujor – Galați – PSD; Dumitru Vintilă – primar, comuna Drăgușeni – Galați – PSD; Petre Pârvu – primar, orașul Zimnicea – Teleorman – PSD; Ionuț Lucian Dima – primar, comuna Coteana – Olt – PSD; Dominic Fritz – primar, municipiul Timișoara – Timiș – USR.
Legea ANI a fost adoptată prin vot în august 106 voturi ”pentru”, 19 ”contra” și nicio abținere. Cei care au votat ”pentru” au fost reprezentanții partidelor AUR, UDMR, PNL și PSD.
