Hidrocentrala de la Islaz, proiect repus pe tapet la fiecare campanie electorala cu argumente precum cresterea capacitatii energetice a Romaniei, crearea de locuri de munca, constituirea unui sistem navigabil de pe Dunare pana la Slatina sau asigurarea de resurse pentru irigatii ramane la stadiul de amagire electorala. Una extrem de costisitoare, pentru ca pana in 2012, pentru proiectul acoperit de praf s-au cheltuit aproape 13 milioane de lei.
Ideea construirii hidrocentralei din Teleorman i-a apartinut lui Ceausescu, care voia sa o faca la Seaca, in colaborare cu bulgarii. Proiectul, abandonat o vreme dupa Revolutia din 1989, a fost repus pe tapet de Adrian Nastase, care a mutat locatia hidrocentralei la Islaz, iar prima panglica pe terenul unde urma sa fie construita a fost taiata in 2002. Abandonata din nou pentru o vreme, promisiunea hidrocentralei a fost reluata si de guvernul Boc, o noua panglica pe terenul pustiu fiind taiata in 2009. in 2010, descoperirea unor specii rare de pasari in zona a bagat din nou proiectul in ceata dar nu pentru foarte mult timp, promisiunea hidrocentralei fiind reluata si de USL in campania electorala din 2012.
in 2013 se face
in iunie 2013, la interpelarea unui parlamentar oltean, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, parea mai mult decat optimist privind realizarea proiectului si dadea detalii privind situatia principalelor avize si acorduri, informand totodata ca obtinerea autorizatiilor de constructie de la CJ Olt si CJ Teleorman avea ca termen estimat trimestrul IV 2013, iar semnarea contractului pentru executia lucrarilor era preconizata pentru trimestrul II al lui 2014.
De asemenea, in raspunsul la interpelare se preciza si suma cheltuita – Valoare decontata pana la data de 31 martie 2012 – 12.920.698 lei pentru proiectare, avize si acorduri. Rest deviz general la 01.04.2012 – 1.420.454.958 lei fara TVA.
CHE Islaz este o amenajare cu rol complex, asigurand pe langa productia de energie electrica si o serie de alte folosinte cum ar fi: energetic – servicii de reglaj in SEN, asigurarea consumului de energie in golurile de sarcina, corelat cu functionarea CNE Cernavoda; irigatii, protectie impotriva inundatiilor, modernizarea cailor de comunicatie rutiera. Prin realizarea CHE Islaz se face racordul cu Dunarea, asigurandu-se pompajul din Dunare spre amonte, centrala avand acelasi tip de hidroagregate bulb reversibil cu cele 5 hidrocentrale de pe sectorul Ipotesti – Izbiceni, in prezent aflate in retehnologizare, se mai preciza in raspunsul ministerului.
in 2014 nu se mai face
Cum timpul a trecut fara ca nimic sa se mai intample, in 2014, subiectul a fost reluat de acelasi parlamentar printr-o noua intrebare adresata ministrului delegat pentru Energie.
Raspunsul nu a intarziat sa apara si este edificator. Conditiile economice si energetice actuale sunt diferite fata de prognozele din anii ’80 – ’90, cand s-au elaborat si aprobat majoritatea proiectelor hidroenergetice, se arata in raspunsul ministerului, care puncteaza si cateva aspecte care ilustreaza aceasta situatie – consumul de nergie electrica s-a redus substantial in ultimii 20 de ani si studiile de trend energetic efectuate in 1980, care au stat la baza deciziilor de promovare si aprobare a acestor proiecte istorice sunt depasite; in perspectiva urmatorilor 20 – 30 de ani exista suficiente centrale cu specific de varf, deci nu mai sunt necesare proiecte hidroenergetice care sa prevada concentrarea debitelor; o parte din obiectivele de investitii hidro au componenta energetica redusa, aceste proiecte numite generic cu folosinte multiple fiind proiectate si aprobate, in primul rand, pentru alimentari cu apa industriala, pentru irigatii, protectia impotriva inundatiilor, precum si, la unele amenajari, navigatie; datorita disparitiei fondului de investitii centralizat al statului, in conditiile economiei de piata, beneficiarii lucrarilor cu folosinte multiple au incetat finantarea lucrarilor specifice din cadrul proiectelor hidro, costurile acestor lucrari devenind obligatia Hidroelectrica SA.
in continuare, oficialii mai precizeaza ca insolventa in care a intrat Hidroelectrica SA a condus la reducerea drastica a programelor de dezvoltare, si ca resursele financiare pentru investitii de care a dispus Hidroelectrica in perioada 2000 – 2012 s-au redus, in 2013 – 2014, de circa 4 ori, resursele financiare la dispozitie fiind insuficiente pentru a asigura ritmuri normale de lucru la totalitatea obiectivelor de investitii in derulare.
Retehnologizarea grupurilor hidroenergetice existente a devenit obiectiv prioritar pentru Hidroelectrica, avand in vedere ca cca 45-50% din grupurile in functiune au perioada de viata expirata, se mentioneaza in raspunsul ministerului, unde este de asemenea invocata necesitatea continuarii cu prioritate a lucrarilor la amenajarile care, in acest moment, au un procent de realizare a stadiilor fizice de 75 – 80%, precum si o pronuntata componenta energetica.
Aceeasi sursa mai precizeaza ca in ceea ce priveste situatia punctuala a CHE Islaz, Hidroelectrica mentioneaza urmatoarele: costul de investitie pentru acest proiect este de cca 350 milioane euro, ceea ce inseamna 11 milioane euro/MW instalat, in timp ce media europeana este de 2-3 milioane euro/MW. Mai mult, demararea proiectului de realizare a AHE Turnu Magurele – Nicopole impune, din punct de vedere tehnic, reanalizarea solutiilor privind proiectul CHE Islaz.
si daca din hidrocentrala de la Islaz ramane amintirea unor panglici taiate aiurea pe un camp, nici sectorul navigabil Dunare – Slatina nu putea depasi stadiul de vis.
Referitor la amenajarea sectorului navigabil Dunare-Slatina, lucrarile au fost sistate la cinci ecluze – Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti, Izbiceni, inca din anul 1995, prin Hotararea nr. 26/30.08.1995 a Consiliului de Administratie al regiei Autonome de Electricitate RENEL, avand in vedere ca titularii lucrarilor conexe amenajarilor hidroenergetice respective (Ministerul Transporturilor, Administratia Canalelor Navigabile) nu au preluat cheltuielile aferente respectivelor lucrari, au precizat oficialii.
