Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei privind neconstitutionalitatea OUG 55, cunoscuta drept ordonanta traseistilor
Curtea constata ca intreaga expunere de motive a ordonantei de urgenta analizate se axeaza asupra existentei unor rupturi politice aparute pe parcursul mandatului autoritatilor locale si necesitatea remedierii efectelor negative ale acestora. Cu alte cuvinte, se pune problema necesitatii emiterii unei ordonante de urgenta care sa creeze cadrul necesar coagularii unor majoritati politice in cadrul autoritatilor administratiei publice locale, altele decat cele rezultate din alegeri. Or, un astfel de motiv, indiferent cum este exprimat, nu se poate constitui intr-o situatie extraordinara care sa necesite adoptarea unei ordonante de urgenta. Constituirea sau ruperea aliantelor politice intra in exercitiul democratic firesc, iar ele nu pot justifica in sine masuri care, in mod direct si brutal, schimba configuratia politica a autoritatilor administratiei publice locale si altereaza vointa corpului electoral, se arata in motivarea CCR.
Judecatorii au apreciat ca plecarea consilierilor locali si judeteni din partidul pe a carui lista au fost alesi incalca prevederile art.8 alin.(2) din Constitutie, potrivit caruia partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor. CCR reaminteste in acest sens o decizie publicata in Monitorul Oficial din 2008, in care a aratat ca electoratul acorda votul sau unei persoane pentru a indeplini o functie publica la nivelul administratiei locale, in considerarea programului politic al partidului din randurile caruia face parte la momentul alegerii si pe care aceasta persoana urmeaza sa il promoveze pe perioada mandatului sau de consilier local sau judetean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele caruia a fost ales, inseamna ca nu mai intruneste conditiile de reprezentativitate si legitimitate necesare indeplinirii programului politic pentru care alegatorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifica mentinerea acestuia in functia publica.
in cazul primarilor si presedintilor de consilii judetene, alesi prin vot uninominal, situatia este alta.
Daca la consilierii locali sau judeteni incetarea mandatului ca urmare a pierderii calitatii de membru al partidului politic pe listele caruia a fost ales este o cerinta implicita si directa a art.8 alin.(2) din Constitutie, nu aceeasi concluzie se poate trage in privinta primarilor sau presedintilor de consilii judetene cu privire la care legiuitorul a optat pentru pierderea mandatului in caz de demisie din partidul politic, o atare optiune nederivand (datorita scrutinului uninominal prin care acestia sunt alesi), in mod implicit sau direct, din art.8 alin.(2) din Constitutie, se precizeaza in motivarea CCR.
Curtea a decis ca Parlamentul urmeaza sa reglementeze, prin legea de respingere, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.55/2014 pentru a le pune de acord cu decizia CCR, care este definitiva si general obligatorie.
