Planurile de Management al Riscului la Inundaţii aferente administraţiilor bazinale de apă şi al fluviului Dunărea, realizate în cadrul proiectului RO-FLOODS, au fost aprobate prin HG, informează Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
„La propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a fost aprobată ieri (miercuri, n.r.), în şedinţa de Guvern, Hotărârea pentru actualizarea planurilor de management al riscului la inundaţii aferente celor 11 administraţii bazinale de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2016”, se menţionează în comunicat.
Conform sursei citate, versiunile preliminare ale Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii aferente administraţiilor bazinale de apă şi al fluviului Dunărea, corespunzătoare implementării ciclului II al Directivei Inundaţii 2007/60/CE, au fost elaborate în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii autorităţii publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a şi a 3-a ale ciclului II al Directivei Inundaţii – RO-FLOODS”, Cod SIPOCA 734, Cod MySmis 2014 130033 (www.inundatii.ro).
Proiectul este derulat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împreună cu Administraţia Naţională Apele Române şi cu sprijinul World Bank Romania.
„Obiectivul principal al Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii îl reprezintă diminuarea consecinţelor negative ale inundaţiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu şi patrimoniul cultural, având în vedere toate aspectele managementului riscului la inundaţii, cu accent pe prevenire, protecţie, pregătire, refacere şi evaluare”, se menţionează în comunicat.
Planurile de Management al Riscului la Inundaţii iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi: dimensiunea inundaţiilor, traseul acestora şi zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii (cum ar fi albiile majore), obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, planurile privind gestionarea solului şi a apei, planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum şi infrastructura de navigaţie şi portuară.
Totodată, Planurile de Management al Riscului la Inundaţii iau în considerare aspectele managementului riscului la inundaţii, cu accent pe prevenirea, protecţia, pregătirea, incluzând prognoza inundaţiilor, avertizarea şi alarmarea în condiţiile specifice unui anumit bazin sau subbazin hidrografic.
De asemenea, sunt luate în calcul promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenului, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei în bazinul hidrografic, precum şi inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor evenimente majore, precum şi integrarea soluţiilor verzi în managementul integrat al riscului la inundaţii.
Pe listă se mai află integrarea consideraţiilor de mediu, în principal în ceea ce priveşte protecţia corpurilor de apă, adaptarea la schimbările climatice, protecţia naturii şi sănătatea publică, costurile şi beneficiile.
„Conform Directivei Inundaţii 2007/60/CE se impune revizuirea şi, dacă este necesar, actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii o dată la şase ani. După cum vedem cu toţii, efectele schimbărilor climatice produc pagube majore, apar din ce în ce mai des viituri rapide şi fenomene meteo periculoase care nu pot fi evitate. Tot ce putem face este să ştim să le gestionăm corect şi prompt, astfel încât să diminuăm la maxim pericolul şi, mai ales, să evităm producerea de pagube materiale sau chiar pierderi de vieţi omeneşti. Ministerul Mediului şi ANAR prin echipele de specialişti, şi cu sprijinul Băncii Mondiale, au lucrat intens împreună cu autorităţile locale, instituţii de invaţământ şi organizaţii neguvernamentale. Inundaţiile reprezintă un fenomen care are, de cele mai multe ori, cauze naturale, şi care nu poate fi controlat în totalitate, dar gestionat adecvat poate avea un impact negativ cât mai redus iar acesta este cel mai important obiectiv al Planurilor aprobate ieri, în şedinţa de guvern”, a afirmat Adriana Petcu, secretar de stat în cadrul MMAP.
Potrivit sursei citate, România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, a implementat toate cele trei etape ale Directivei Inundaţii 2007/60/CE pentru Ciclul I.
În anul 2016 au fost raportate Comisiei Europene primele şi a fost lansată punerea lor în aplicare. Pentru Ciclul II de implementare al Directivei Inundaţii 2007/60/CE, România a finalizat (în septembrie 2019) Rapoartele de Evaluare Preliminară a Riscului la Inundaţii (EPRI) Ciclul II şi a raportat zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (APSFR), iar în 12 octombrie 2022 a raportat hărţile de hazard şi hărţile de risc la inundaţii pentru Ciclul II.
Pentru a veni în sprijinul publicului larg, în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor 2 şi 3 ale ciclului II al Directivei Inundaţii 2007/60/CE -SIPOCA 734” (RO-FLOODS) a fost realizat şi site-ul www.inundatii.ro, care conţine informaţii, pe înţelesul tuturor, despre inundaţii şi managementul riscului la inundaţii, în general.
Proiectul, implementat de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) în parteneriat cu Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) şi cu sprijinul Băncii Mondiale, are ca scop reactualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii pentru perioada 2022-2027, de la nivelul tuturor celor 11 Administraţii Bazinale de Apă (+Fluviul Dunărea). Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI) se realizează în corelare cu cPlanurile de Management al Bazinelor Hidrografice încă de la începutul procesului, conform prevederilor Directivei Cadru Apă.
Conform sursei citate, valoarea totală a proiectului este de 139,996 milioane lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă este de 118,548 milioane lei, iar cofinanţarea eligibilă este de 21,447 milioane lei.
Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, obiectiv specific Dezvoltarea şi introducerea de sisteme şi standarde comune în administraţia publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetăţeni şi mediul de afaceri în concordanţă cu SCAP.
