Primarul din Corabia zice ca in doi ani economia va dudui in oras

Considerate motorul care va repune economia pe picioare in timp record, gazele naturale ar urma sa fie introduse in Corabia cat de curand, decizia de incepere concreta a lucrarilor fiind doar o chestiune de timp si tinand de Transgaz si Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. Proiectul este gata, gazul urmand sa fie introdus in oras pe ruta Turnu Magurele, Islaz, Giuvarasti, Garcov, Corabia. Pentru ca proiectul sa poata fi pus in practica a durat un an de zile numai obtinerea acordului din partea proprietarilor de terenuri pe suprafata carora urmeaza sa treaca magistrala. Acum doar de Transgaz, respectiv de Ministerul Economiei, tine sa dea semnalul inceperii lucrarilor. Avem mai multi investitori care asteapta inceperea si finalizarea acestei investitii pentru a demara, la randul lor, investitii economice. Toate acestea deschid o frumoasa si reala perspectiva pentru corabieni, pentru noi toti dupa 20 de ani in care nu s-a facut nimic, declara Teodor Barbu, care da vina pe predecesorii sai la conducerea primariei pentru faptul de a nu fi atras investitii.

Cine asteapta gazele?

Pe langa populatia orasului, gazele naturale mai sunt asteptate de mai multe firme, unele care au cumparat deja active fixe pe fosta platforma industriala, dar care au nevoie de aceasta utilitate sa demareze investitii. Printre ele se numara si Grupul Losan din Spania care, prin reprezentanta din Romania, ar dori sa demareze activitati de prelucrare a productiei agricole din partea de sud a judetului. Pentru o asemenea activitate investitorul ar avea nevoie de un consum de gaze de 3.000 metri cubi pe ora. Daca ar deveni realitate, investitia ar crea 150 de locuri de munca si altele 600 in mod indirect. Potrivit unui document oficial, grupul ar urma sa investeasca 50 de milioane de euro, iar unele capacitati de productie au inceput deja sa fie amplasate pe un teren cumparat in urma cu cativa ani.
O alta firma straina dispusa sa investeasca la Corabia este compania taiwaneza Froch Entreprise Co. Ltd, care ar dori sa puna bazele unei fabrici producatoare de tuburi si tevi de otel inoxidabil. Investitia ar urma sa fie demarata in incinta fostei SC Corapet SA Corabia, in prezent proprietate a SC Greenfiber International SA, cu sediul in Buzau. Odata investitia pusa pe picioare, pentru desfasurarea procesului tehnologic ar fi necesara instalarea unei capacitati a gazului metan de circa 1.000 metri cubi de gaz/ora, respectiv un volum de aproximativ 2.200.000 mc/an. Speram ca suntem in asentimentul dumneavoastra cand afirmam ca investitia, pe care o estimam la 10 milioane de euro pentru inceput, dezvoltata de o companie multinationala de talia Froch Entreprise, reprezinta o mare oportunitate pentru orasul Corabia si nu numai, aducand totodata numeroase beneficii comunitatii prin crearea de noi locuri de munca, prin dezvoltarea economica a zonei si, nu in ultimul rand, prin atragerea de viitori investitori, se arata intr-o adresa a Greenfiber International catre Primaria Corabia.
Potrivit primarului Barbu, grupul Losan ar dori sa realizeze 20 de silozuri pentru cereale, iar un alt grup va incepe in curand realizarea a opt silozuri.
Ce ar insemna asemenea investitii? in primul rand, foarte importante sunt locurile de munca ce vor fi create. Apoi, vor creste mult veniturile la bugetul local, lucru care ne-ar da posibilitatea sa investim in infrastructura, in infrumusetarea orasului. Daca reusim sa aducem gazele naturale cat mai repede posibil, sunt convins ca in doi ani, hai, cel mult trei, economia orasului va dudui, cum era odata. Avem marele avantaj de a avea Dunarea aici, o resursa imensa care a fost ignorata mult timp, raspunde primarul din Corabia.

Pana atunci…

Dupa 1990, platforma industriala si agricola a orasului a decazut pana la inexistenta. Pe vremuri, aici functionau un combinat de fibre si fire sintetice, o fabrica de zahar, o fabrica de mobila, o tabacarie imensa si unul dintre cele mai mari IAS-uri din Romania, Corias. Toata aceasta miscare economica oferea peste 12.000 de locuri de munca. Astazi, procentul somajului depaseste 60% la Corabia, in oras existand, potrivit reprezentantilor primariei, doar circa 3.000 de locuri de munca, cele mai multe in institutii publice. Administratia se confrunta si cu plata unui credit bancar de 75 de miliarde de lei vechi contractat de fostul primar, stefan Parlea, pentru o perioada de 20 de ani. Rambursarea ajunge, cu tot cu dobanda, la aproape 18 miliarde de lei pe an, in conditiile in care bugetul actual al orasului nu depaseste 32 miliarde de lei vechi.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

<