Tineri belgieni, sapaturi arheologice la situl Romula Malva

Grupul de tineri belgieni, care si-a anuntat prezenta la Dobrosloveni inca din luna mai, a fost intampinat de primarul Gheorghe Tudorascu, iar acesta a facut o scurta prezentare a obiectivelor turistice existente in localitate, si nu numai. De asemenea, pe una dintre paginile de socializare ale unei institutii culturale din comuna, este adresata si o invitatie localnicilor tineri pentru a lua parte la sapaturile din santierul arheologic de la Resca.
Ieri (n.red. – luni) am primit vizita unor tineri belgieni, anuntata inca de acum doua luni. Acesti tineri, sunt pregatiti si vor sa se alature acestui proiect in care este implicata comuna Dobrosloveni. Vin in sprijinul nostru prin efectuarea de sapaturi arheologice in santierul arheologic de pe raza comunei Dobrosloveni, sat Resca. Consideram ca prezenta lor in comuna noastra reprezinta o marturie in ceea ce priveste dezvoltarea comunitatii indeosebi prin proiecte internationale. Echipa de voluntari belgieni este formata din 15 tineri, campania de sapaturi arheologice fiind coordonata, la fel ca si in anii precedenti, de profesorul Mircea Negru de la Universitatea din Bucuresti. De azi (n.red. – marti) au inceput activitatea de voluntariat la situl arheologic Romula Malva, a declarat edilul Tudorascu.
Pe pagina de Facebook a Centrului de Informare Turistica Dobrosloveni este adresata si o invitatie altor tineri doritori ce vor sa se alature grupului de belgieni in activitatile de voluntariat: Daca doriti sa va implicati acestui proiect de voluntariat, unde orice implicare dezvolta o forma de invatare sociala si o serie de abilitati, cat si responsabilitate sociala, va asteptam la Centrul de Informare Turistica Dobrosloveni, intre orele 8:30-16:30, tineri ai comunei cu varste intre 14 – 20 ani.
Tot pe aceeasi pagina de socializare, coordonatorul sapaturilor de la situl arheologic din Resca a dat cateva detalii despre descoperirea facuta aici, anul trecut. A fost greu, dar si frumos. De la temperaturi de peste 40 de grade la sub zero grade, generatii de arheologi au muncit cu speranta ca vor contribui cu un zid, cu un fragment ceramic ori o moneda la o palida imagine a ceea ce a fost in urma cu aproape doua mii de ani aici. Romula – capitala provinciei romane Dacia Malvensis. Cel mai mare oras, centru economic, comercial si cultural din provincia romana de la sud de Carpati. Candva, in secolul al XIX-lea, un calator avizat a numit-o Pompeiul Romaniei. La ce se gandea? Evident mai existau ziduri in picioare la suprafata solului, cat timp inca la Targul din Caracal caramizile romane nu erau inca de vanzare. Dar cine se putea gandi ca pe aceste ziduri erau fresce cu pictura romana asemeni celor din Pompei? Descoperirea anului 2017 la Romula, posibil si a Romaniei anului 2017, sunt cele peste 1.400 de fragmente de fresca romana cu decor vegetal care acopereau peretii unei impozante cladiri care avea incalzire prin podea (hypocaust). (…) Aici a fost o civilizatie prea putin cunoscuta, nu mai putin evoluata decat a noastra, in multe aspecte ale vietii zilnice. in fiecare zi, sub pasii nostri, dincolo de orgolii marunte, bucurii si necazuri. Romula merge mai departe. De aproape doua mii de ani. in fiecare zi, a scris profesorul Mircea Negru pe pagina de Facebook a institutiei culturale.