ISU, APIA şi Garda de Mediu, colaborare împotriva arderii necontrolate a vegetaţiei de pe mirişti

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Garda de Mediu Olt colaborează în baza unui protocol, în judeţ, pentru a creşte eficienţa acţiunilor de control şi informare preventivă cu privire la respectarea de fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.   

Măsurile privind arderea necontrolată a vegetaţiei de pe mirişti a fost tema principală a conferinţei de presă de miercuri, la care au participat locotenent colonel Alin Petrişan, împuternicit prim-adjunct al inspectorului şef al ISU Olt, sublocotenent Alin Băsăşteanu, purtător de cuvânt al instituţiei, dar şi reprezentanţi ai APIA Olt, Corina Grecea, şi Gărzii de Mediu Olt, Aura Mandache.

Alin Petrişan a spun că anul trecut, pe linia prevenirii arderilor necontrolate, ISU a desfăşurat 67 de controale tematice şi inopinate în localităţile unde s-a constatat un număr mai mare de intervenţii pentru stingerea incendiilor de vegetaţie uscată şi la societăţile agricole. Din cele 67 de controale efectuate, 13 au fost în comun cu comisarii de mediu. 59 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate în urma acestora, cuantumul fiind de aproximativ 100.000 de lei. „În lunile martie şi septembrie, în urma analizei situației operative, s-a evidenţiat o creștere a numărului de arderi necontrolate şi a fost reorientată activitatea preventivă, iar împreună cu reprezentanţii Comisariatului Judeţean Olt al Gărzii Naţionale de Mediu s-au desfăşurat acţiuni de control privind modul de respectare a condiţiilor de bună practică în agricultură”, a declarat prim-adjunctul ISU. În vederea atingerii obiectivului de reducere a numărului de arderi necontrolate, pe parcursul celor 1.599 de misiuni de protecţie a comunităţilor, inspectorii de prevenire ai ISU Olt, împreună cu personalul Serviciului Pregătire pentru Intervenţie şi Rezilienţa Comunităţilor, au desfăşurat şi acţiuni de informare preventivă a populaţiei.

În anul 2019, în zona de competenţă a ISU Olt au fost înregistrate 708 arderi necontrolate, reprezentând 63% din numărul total de incendii înregistrate. Dintre acestea, 572 (81%) s-au produs la vegetaţie uscată, 99 (14%) la mirişti, 31 (4%) în curţi sau grădini şi şase (1%) la păduri – plantaţie sau litiera. „Particularitatea privind intervenţia în cazul producerii arderilor necontrolate o reprezintă accesul dificil al autospecialelor de intervenție în zonele afectate de incendiu, iar acest lucru îngreunează misiunea echipajelor de pompieri. Atunci când terenul nu permite accesul cu autospecialele de intervenție în zona focarului sau când incendiul se manifestă în mai multe focare, echipajele acționează cu atomizoare sau cu alte mijloace individuale de intervenție”, a mai spus locotenent colonelul Petrişan. 

Corina Grecea, reprezentantul APIA, a precizat faptul că fermierii care accesează schemele de plată pe suprafață acordate prin instituţia pe care o reprezintă sunt obligați să respecte condițiile de eligibilitate prevăzute de legislația în vigoare. „Una din condițiile reglementate este și obligația fermierilor de a respecta normele de ecocondiționalitate, astfel cum sunt definite de Ordinul 352/2015. Chiar în această perioadă suntem în plină campanie de informare cu fermierii, având în vedere că pe 2 martie începe campania de primire cereri. Asupra acestor condiții fermierii sunt informați prin întâlnirile cu fermierii organizate în toate localitățile, prin invitația pe care o primesc pentru depunerea cererii de plată, prin semnarea angajamentelor anexe la cererea de plată depusă și verbal de angajații APIA”, a spus Corina Grecea.

Aceasta a adăugat că unul din standardele pe care fermierii trebuie să îl respecte este acela de a arde mirişti şi resturi vegetale pe terenul arabil, precum şi vegetaţia pajiştilor permanente. Obiectivul acestei cerințe este menţinerea materiei organice în sol şi prevenirea poluării atmosferei. În cazul arderii acestora, fermierii pot fi sancţionaţi cu tăierea a 5% din subvenţia pe care o primesc, dacă sunt la prima abatere, ajungându-se chiar la suspendarea plăţii. „Anul trecut, din sesizările primite ca arderi de la ISU, 48 au fost fermieri cu declaraţii de suprafaţă pe zonele respective. Nu au fost sancţiuni, pentru că în urma controalelor pe teren s-a constatat că nu este vorba de o intenţie a fermierului care a declarat suprafaţa, iar conform unei proceduri operaţionale, dacă arderea a fost provocată de cauze necunoscute, fermierul are obligaţia ca în termen de zece zile să prezinte la APIA copia sesizării înregistrată la Poliţie, la ISU sau, unde este cazul, la  detaşamentul de pompieri din cadrul primăriei. Fermierii au venit cu aceste documente la instituţia noastră ca şi acte doveditoare că arderea nu a fost cu culpa lor. Sancţiunea pleacă undeva de la 5%, ca o primă abatere, şi poate să meargă până la retragerea sprijinului, adică până la o sancţiune de 100%, dar se iau în considerare mai multe aspecte, de neglijenţa fermierului, de intenţia, de amploare, dar nu au fost situaţii de acest gen”, a declarat reprezentantul APIA.

Comisarul de mediu Aura Mandache a explicat că arderea miriştilor este dăunătoare mediului deoarece determină poluarea aerului prin fumul rezultat, sărăceşte solul de materie organică iar microfauna solului este distrusă. Un alt efect negativ al arderilor îl reprezintă evaporarea apei din stratul superior al solului. De asemenea, prin crăpăturile rezultate se va pierde şi apa din adâncime. „Resturile vegetale trebuie valorificate, putând constitui o resursă care să contribuie la fertilizarea solului cu nutrienți și nu eliminate prin incendierea acestora. Arderea resturilor vegetale conduce la afectarea calității solului și a aerului înconjurător, la punerea în pericol a vieților omenești, a bunurilor materiale și nu în ultimul rând contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră și la producerea de disconfort populației”, a declarat reprezentantul Gărzii de Mediu Olt. Comisarii de mediu au aplicat, la rândul lor, în 2019 amenzi de 42.000 de lei pentru incendierea de mirişti, în special deşeuri.

Cătălin FIRCOIU

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

<