Municipiul Slatina are o istorie frumoasă, iar o descoperire recentă demonstrează acest lucru. Deși în prezent doar o stradă mai amintește că în localitatea de pe malul stâng al râului Olt a fost un cazino, respectiv strada Cazinoului, care pornește din strada Lipscani și coboară până în strada Mihail Kogălniceanu, ruinele cazionului de la Slatina au fost descoperite odată cu reabilitarea bisericii Sfânta Treime.
Cazinoul de la Slatina era situat undeva pe la mijlocul străzii Lipscani, având o viață scurtă în care a funcționat. Doar 86 de ani, începând cu anul 1880 și până în anul 1966 când a fost demolat de comuniști. Era chiar în fața Bisericii Sfânta Treime, unde acum, odată cu reabilitarea lăcașului de cult, au fost descoperite zidurile construcției care odată a fost cazino. Arhitectul Sever Mitrache a fost cel care a descoperit ruinele Cazinoului Slatina, ajutat fiind de o echipă de tineri din municipiile Slatina și Drăgășani, pasionați de arhitectură.
„Suntem pe cale să descoperim urmele Cazinoului din Slatina care timp de 86 de ani, din 1880 până în 1966 când a fost demolat, a făcut parte din viața orașului. Ne-am obișnuit ca arhitectul Sever Mitrache să ne bucure cu minunatele lui surprize. Urmărind îndeaproape lucrările la biserica Sfânta Treime, se aștepta să apară în perimetrul din fața monumentului resturi de zidărie provenite de la clădirea Cazinoului. Până la obținerea avizelor necesare, arhitectul Sever Mitrache a adunat «oastea» de jupânițe și feciori candidați la arhitectură și au efectuat minimele operațiuni de salvare «in situ» a urmelor descoperite”, declară istoricul slătinean Aurelia Grosu într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Comentariile la postare nu au întârziat să apară, iar cei care cunosc istoria Slatina au povestit despre ce a fost odată Cazinoul Slatina.
„A fost o construcție cu subsol, parter și etaj, aliniate la strada Lipscani cu lungimea între pridvorul bisericii Sfântă Treime și actuala stradă a Cazinoului, unde a apărut toaleta publică”, scrie arhitectul Sever Mitrache.
De asemenea, doctorul Mircea Șerbu dă câteva detalii de cine a fost proprietar al clădirii monument istoric al Slatinei: „Până în anul 1960 Cazinoul a fost proprietatea Bisericii și ea încasa veniturile din închirierea spațiilor, dar a avut dificultăți în administrarea clădirii. În timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, Cazinoul a fost rechiziționat de Comandamentul german și în el a funcționat Căminul soldățesc german. La data rechiziționării clădirea era închiriată de Carol Zoller (cel cu berăria) și Biserica l-a somat să plătească chiria conform contractului, însă el a refuzat spunând că el nu mai desfășoară activități acolo și îndruma Biserica să se adreseze Comandamentului german. Cea mai mare pagubă a avut-o în anii ‘60 când Sfatul popular al orașului a silit Biserica să cedeze clădirea, probabil că numai așa putea demola clădirea. Motivele rămân foarte obscure și nimeni nu ne mai poate spune de ce s-a procedat așa, motivația cu pericolul de prăbușire nu se justifică!”.
Voluntarii sunt cei care acum fac săpăturile propriu-zis, pentru a scoate la suprafață și a aduce la același nivel cu solul urmele clădirii Cazinoului Slatina, care a fost construită în stil neoclasic.
Cătălin FIRCOIU
