Câți locuitori va mai avea România peste 30 de ani. Expert în demografie: Pierderea de 100.000 din 2020 e enormă, va fi și mai dramatic

O proiecție realizată de Institutul Național de Statistică arată că dacă trendul actual se păstrează, populația României ar putea scădea la 16 milioane de locuitori în 2050. Anul 2020 a fost al 31-lea an în care numărul morților a fost mai mare decât al nou-născuților. Anul trecut s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani. Declinul demografic afectează toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcție de numărul de locuitori.

Potrivit informațiilor Digi24 situația demografică a României a fost unul dintre principalele subiecte de la întâlnirea președintelui Klaus Iohannis cu premierul și liderii Coaliției de săptămâna trecută. Din declarațiile miniștrilor, reiese că sunt deja luate în calcul mai multe măsuri.

Spre exemplu, Cseke Attila, cel care conduce portofoliul de la Dezvoltare a susținut că va fi o prioritate în mandatul său construcția de creșe și after-school-uri, astfel încât părinții să aibă posibilitatea să își continue activitatea profesională și să fie stimulată natalitatea.

De asemenea, Raluca Turcan, ministrul Muncii, a anunțat că are în vedere extinderea vârstei de pensionare, de la 65 la 70 de ani, în cazul în care o persoană își dorește acest lucru.

Printr-o astfel de modificare, guvernanții consideră că poate fi îmbunătățită calitatea vieții și totodată ar crește speranța de viață.  

Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române și profesor asociat la Facultatea de Sociologie a Universității București, a explicat la Digi24 că scăderea demografică de anul trecut – de 100.000 de oameni – este enormă, iar depopularea va lua dimensiuni din ce în ce mai dramatice.

Situația demografică a României a început să devină gravă de la începutul anilor ’90, odată cu emigrația masivă și scăderea naturală. A devenit dramatică în ultimii ani pentru că mortalitatea e în ușoară creștere, iar natalitatea în ușor recul.

Anul trecut, scădere naturală a atins 100.000 locuitori, față de 60.000 – 70.000 în alți ani. 100.000 de locuitori pierdere naturală într-un an este enorm pentru o populație de 19,2 milioane de locuitori. Dacă această scădere naturală se menține, de 100.000 pe an, probabil vom avea o migrație externă încă negativă la care se adaugă scădere naturală și avem o scădere totală 150.000 de locuitori pe an.

Este dramatic, iar perspectivele statistice și din surse internaționale reiese că populația era proiectată pentru mijlocul secolului între 15-16 milioane, depinde de ipoteza asupra migrației.

Or, scăderea de anul trecut și sigur se va întâmplă și în acest an, toate aceste calcule trebuie refăcute, pentru că datele sunt previzibile, pentru mijlocul secolului vor fi și mai dramatice. Depopularea ia dimensiuni din ce în ce mai dramatice, a declarat directorul Centrului de Cercetări Demografice.

Potrivit lui Ghețău, dacă vorbim de măsuri punctuale, numai alocația sau stimulentele financiare nu reprezintă soluția de redresare a natalității: “Este un fenomen mult prea complex. În spatele fenomenului de a avea 1 sau 2 copii sunt factori de natură economică, socială și personală. Sunt sute de mii de cupluri care au luat decizia de a nu avea copii sau alte sute de mii care a decis să aibă un singur copil că decizie fermă”.

Potrivit lui Ghețău, factorul determinant nu mai este doar cel economic, ci și cel profesional: “Participarea femeii ca rată de vârstă în activitate se apropie de cea a bărbaților. Activitate foarte ridicată înseamnă timp puțin pentru casă și pentru copii”.

În ceea ce privește extinderea vârstei de pensionare, ca soluție avansată pentru îmbunătățirea calității vieții, el a precizat că acest lucru ar duce de fapt la situația în care bunicii nu vor mai avea timp pentru nepoți.

Creșterea speranței de viață a scăzut anul trecut în România cu 1,4 ani. O punem pe seama pandemiei, dar, dacă ne uităm la anul 2020, vedem că prin acest virus numărul deceselor a crescut numai cu o treime. Două treimi vorbim de creșterea decesului prin boli ale aparatului circulator“, a adăugat Vasile Ghețău.

sursa: Digi24.ro

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

<